Runar Mar Sigurjonsson (33 de ani), singurul jucător islandez din România, legitimat la FC Voluntari, explică pentru cititorii Gazetei succesul naționalei sale și le dă un sfat tinerilor jucători români.
- Salut, Runar! Te afli de aproape doi ani în România. Cum te simți?
- Salut! Am auzit lucruri pozitive când am venit. E o țară frumoasă, cu oameni buni și, în mod special, îmi place foarte mult Bucureștiul.
- A fost greu să te adaptezi ?
- Chiar foarte ușor. Nu cred că este important de unde vii, ci mai degrabă ce ai setat în minte când ajungi la destinație.
Interviu cu Runar Mar Sigurjonsson, fotbalistul islandez sosit în 2021 în România
- Ce-ți place și ce urăști cel mai mult aici?
- Nu cred că există ceva care să nu-mi placă. Cel mai rău lucru din București rămâne statul în trafic. În Cluj nu era asta. Câteodată e foarte plictisitor, iar alteori devine frustrant.
- A fost greu să te acomodezi cu vremea?
- Îmi plac foarte mult zonele călduroase! Câteodată vara este puțin cam multă căldură, dar în Islanda mă plângeam foarte mult de frig.
- Ce părere ai de mâncarea tradițională din România? Ți-au plăcut mămăliga, sarmalele?
- Sunt în regulă amândouă. Dar în mod normal nu prea le aleg.
- Ce loc ți-a plăcut cel mai mult din România?
- Am bătut cam toată țara ca fotbalist, mereu am fost într-o călătorie, dar n-am apucat să văd orașele. Drumul meu era la hotel, apoi meci și înapoi acasă. În zona Pipera găsesc tot ceea ce am nevoie și îmi este de ajuns.
Runar Mar Sigurjonsson, despre ce le lipsește românilor: „Fiți atenți la mentalitate!”
- Ce crezi că au românii în mod special și nu au avut ceilalți oameni din țările în care ai locuit sau ai evoluat?
- O întrebare bună! Dacă ar fi să vorbesc de fotbal, aș spune că este la fel peste tot. Nu sunt mari diferențe. Sigur există mentalități diferite. N-aș spune că urăsc ceva la români. Aș spune că există o lipsă de disciplină, în special la jucătorii tineri. Dacă ar fi să ne uităm la ultimii 15 ani, nu s-au mai produs jucători.
- Care vezi să fie motivul?
- Trebuie să produceți cât mai mulți tineri care să joace în campionatele de afară, doar așa veți putea crește. Spre exemplu, când eram în Elveția, exista o disciplină germană asupra jucătorilor la nivel de mentalitate și așa au început să se dezvolte. De asta cred că are nevoie fotbalul românesc.
Despre marea generație a Islandei
- Ai făcut parte din cea mai bună generație a Islandei. Care a fost secretul naționalei pentru acea reușită?
- În 2011 l-am angajat pe antrenorul Lars Lagerback. A schimbat sistemul de joc și ne-a dat anumite reguli. Ne-a spus că dacă le aplicăm, vom fi capabili să batem pe oricine. Când echipa a început să creadă în ceea ce ne-a spus, au venit și rezultatele. Până în 2016, n-am avut accidentări și jucam în aceeași formulă. Cu siguranță secretul acelei performanțe din 2016, când am ajuns în sferturi la Euro după ce am eliminat Anglia, a fost reprezentat de mentalitatea noastră. Credeam că ne putem lupta cu toate echipele, indiferent de nume.
- Ai avut vreo frică în fața celorlalte selecționate mai valoroase?
- Nu! În special când am evoluat acasă. Într-un timp echipele mari se temeau să vină în Islanda. Când era frig, câștigam de fiecare dată.
- Să înțeleg că vremea era un alt secret al calificării?
- Să spunem așa. Asta pentru că în Islanda bate foarte mult vântul, iar multe echipe care veneau nu prea erau obișnuite, mai ales că stadionul (n.r. - Laugardalsvöllur) e foarte deschis. Bate vântul foarte mult pe teren, plus ploaia. Ne antrenam foarte mult în aceste condiții și eram obișnuiți să jucăm pe un vânt care bate din toate direcțiile.
7 goluriîn 22 de meciuri a înscris Sigurjonsson la FC Voluntari
Runar Mar Sigurjonsson, despre viitorul naționalei din Islanda: „Debutează o nouă generație de tineri talentați”
- V-ați așteptat să ajungeți atât de sus?
- Nimeni nu s-a așteptat să facem asta. Scopul nostru era acela de a trece de faza grupelor. Am avut și o înțelegere cu federația legat de niște bonusuri pe care le-am fi primit dacă treceam de grupe.
- Așa...
- După ce am trecut de grupe am avut două zile de repaus și apoi am jucat în fața Angliei. Îmi aduc aminte că Lars Lagerback ne-a spus: "N-am pierdut niciodată în fața Angliei și nu vreau să o fac nici acum". În Islanda am crescut cu fotbalul englez de când eram copii și ne uitam la tot felul de video-uri.
- Cum ați petrecut când v-ați întors acasă?
- A fost o nebunie! Am pierdut cu Franța și când ne-am întors, a doua zi, erau zeci de mii de oameni care ne așteptau în centru să celebreze alături de noi. Nu pot să-ți spun mai mult pentru că ce se întâmplă în Islanda rămâne acolo.
- E posibilă repetarea acelei performanțe?
- Cred că acum debutează o nouă generație de tineri talentați, cu mai multă tehnică și viteză. Încercăm să schimbăm puțin modul în care jucăm. Îți trebuie câțiva ani ca să poți ajunge la aceleași rezultate. Au un viitor strălucitor și cu aceeași mentalitate pot ajunge sus. Cei mai talentați tineri pleacă de la vârste fragede afară și se dezvoltă acolo. Dacă e să vorbesc despre selecție, aș spune că toți copiii sunt atrași de fotbal și faptul că avem antrenori experimentați la grupele de juniori ne ajută să formăm viitorul.
Eram o națională destul de bătrână și majoritatea jucătorilor am crescut împreună. Era un grup foarte bun de prieteni, dar în antrenamente nu prea mai eram prieteni. Mai țipam unii la alții și ne mai luam și la harță, totul pentru a ne trezi în jocurile importante cu echipele mari.
Cred că a fost o muncă în echipă pentru că în sistemul nostru de joc se alerga foarte mult și ne apăram foarte bine. La prima vedere lucruri destul de simple, dar dintr-un corner, o aruncare de la margine poate rezulta golul, dacă urmezi indicațiile și respecți tactica.
- Runar Mar Sigurjonsson, mijlocaș FC Voluntari
{{text}}