De 5 ani, Csikszereda investește constant bani veniți de la Budapesta, și nu numai în copii, cu precădere etnici maghiari. Academia e una dintre cele mai respectate în România, a doua ca rating conform FRF, dar fotbaliștii merg mai degrabă spre naționala noastră, nu a țării vecine
70 de kilometri nord de Sfântu Gheorghe. 100 de Brașov. Guvernul de la Budapesta, prin inițiativa lui Viktor Orban, "pompează" aici milioane de euro.
Aici și în alte locuri: Topola, Dunajska Streda, Osijek. Nu întâmplător. O face în cel mai concentrat punct al României cu etnici maghiari.
La fel în Serbia, Slovacia, Croația și nu numai. Csikszereda e azi o academie cu un salt fulminant. A doua cea mai importantă din teritoriu. Depășită doar de Hagi. Cu rezultate remarcabile în ultimii ani. Peste FCSB, la mare distanță de Universitatea lui Rotaru, de CFR Cluj sau Rapid, cluburi susținute de oameni potenți financiar.
Csikszereda are astăzi infrastructură de top. Un stadion nu foarte mare, dar cochet și modern, terenuri de antrenament construite cu sute de mii de euro, naturale și artificiale, cu suprafețe de joc la cel mai înalt nivel.
"Academia noastră funcționează la turație maximă de vreo 5 ani. Și cu acești 5 ani poate aș greși, pentru că terenurile de antrenament, ca să fim compleți, s-au finalizat acum 2 ani", ne-a zis Zoltan Szondi, fost jurnalist, președinte la Csikszereda în prezent.
4.000 de copii, 15 subcentre
Fără îndoială, Csikszereda este azi cel mai dezvoltat centru de copii și juniori din România. Numără 4.000 de tineri pasionați, iar academia are în România 15 subcentre. Un număr în continuă creștere: Odorheiu Secuiesc, Târgu Mureș, Sovata, Reghin, Miercurea Nirajului, Gheorgheni, Baraolt sau Cluj sunt câteva dintre orașele unde clubul s-a extins pentru a găsi talente.
"Avem un sistem de subcentre destul de bine închegat în Ardealul de nord. Deci nu lucrăm numai în Miercurea Ciuc, ci și în alte 15 orașe. În total avem în sistem vreo 4.000 de copii", a mai zis Szondi.
Bani din Ungaria, 90% sunt etnici maghiari
Nu mai e un secret faptul că Orban țintește așezările cu etnici maghiari din țările vecine Ungariei. Și la Miercurea Ciuc investițiile se apropie de pragul de 10 milioane de euro.
Răspunsul e în statistici. 90% dintre copii sunt maghiari, doar 10% români, însă până acum selecționatele din țara vecină n-au acordat prea mult credit sau atenție celor întâmplate la Miercurea Ciuc.
"Da, majoritatea banilor vin din Ungaria, dar și din venitul propriu. Fiind într-o situație comodă, pentru că suntem finanțați din Ungaria, atunci avem și noi această obligație morală ca venitul propriu să-l băgăm înapoi în academie. Cam 2/3 din buget sunt din bani primiți din Ungaria și de la Primăria din Miercurea Ciuc, care, prin programe, ne finanțează. A treia parte e venit propriu, sponsori pe care noi îi atragem", a mai zis oficialul harghitenilor.
România da, Ungaria ba
Anomalia intervine atunci când în balanță se pun jucătorii care fac pasul spre loturile națională. O academie ce dezvoltă mai mult de 90% maghiari dintre cei 4.000 de copii dă un număr minuscul de jucători spre țara vecină. Mult mai mare e deschiderea spre România.
Zoltan Szondi a recunoscut că se află în relații excelente cu Mihai Stoichiță, șeful Comisiei Tehnice a FRF: "Mai mult de 90% dintre copii sunt maghiari. Dar vă zic ceva. Un jucător etnic maghiar de ce n-ar putea fi în naționala României? Inclusiv fiul meu a fost în naționala României. Nu văd o problemă dacă e maghiar și joacă în naționala României", a spus Szondi, care a recunoscut totuși că și-ar dori ca din țara vecină să fie mai multă deschidere.
Mai ales că de acolo vin banii: "Bineînțeles că și din cauza finanțării, ar fi mai bine dacă am avea mai mulți în selecționatele maghiare, dar nu pot să le vâr pe gât un jucător. Noi mereu am fost deschiși spre naționalele României de juniori. Și vom fi deschiși".
"Deschiderea din România e mai mare ca în Ungaria"
Oficialul harghitenilor recunoaște că în ciuda faptului că și-ar dori ca ungurii să fie mai atenți spre Csikszereda, România e cea care profită mai mult de pe urma dezvoltării clubului: "Cred că avem peste 10 jucători la loturile României. Per total sunt nemulțumit cu ambele, România și Ungaria. E foarte greu ca un copil din provincie să prindă rădăcini la un lot național din România sau Ungaria. De chemat sunt chemați.
În România e mult mai mare deschidere, să fiu sincer. În Ungaria îi cheamă mai mult la alibi. «Hai că ne-am uitat la copil și a jucat 10 minute împotriva Luxemburgului și la revedere!». Centrele mari au realizat că dacă au un jucător care este în U17, 18, 19, atunci e mai vandabil. Așa că aceste cluburi mici n-au șanse. Nici nu ne mai băgăm. Nu e principala noastră ambiție, dar avem peste 10 jucători în loturile naționalei României. În loturile maghiare nu cred că greșesc dacă spun că avem doi, practic ceva inexistent".
Szondi și-a arătat o oarecare dezamăgire vizavi de Federațiile din Ungaria și România. Președintele celor de la Csikszereda simte că formațiile din provincie au ușile mai greu de deschis către naționale: "Văd că echipele mari și cu rădăcini mai puternice în fotbalul românesc au prioritate. Nu mă plâng eu, Csikszerda, dar multe cluburi din Transilvania, cum e și Universitatea Cluj, ajung greu acolo. S-au prins și antrenorii de asta. Nu e treaba noastră. E treaba federației! Eu și domnul Stoichiță avem o relație foarte bună, dar noi tot în provincie vom rămâne și tot mici vom fi".
Continuă expansiune
Zoltan Szondi a vorbit și despre ce numără azi Academia Csikszereda, unul dintre cluburile cu cele mai bune condiții din țară. Terenuri cu suprafață de joc high-class, cantină cu bufet suedez, cazare pentru juniori, centru medical și de recuperare utilat modern.
De asemenea, președintele clubului pune accentul pe educația jucătorilor, dar și pe viitorul copiilor după ce ies din academie. Asta chiar dacă nu urmează o carieră în fotbal. Toți cei ce continuă în fotbal primesc post de antrenor, fizioterapeut, preparator fizic, în academie. În funcție de ce specialitate urmează.
"Astăzi avem terenul central, unde joacă și cei din academie fazele finale. Doar în Ciuc mai avem două terenuri sintetice cu nocturnă și cu peluze. Avem trei terenuri de antrenament cu gazon natural și încă două lângă Miercurea Ciuc. Deci, în total avem cinci terenuri cu gazon natural. Acum suntem în discuție pentru al șaselea și încă două terenuri sintetice", a detaliat Szondi. Ceea ce înseamnă un total de 7 terenuri într-un oraș ce nu numără mai mult de 35.000 de locuitori.
5a fost locul ocupat de Csikszereda în L2 în sezonul 2020-2021, cea mai bună clasare din istoria clubului
1,5 milioane doar academia, fără L2, fără infrastructură
Investițiile guvernului Orban sunt majore. Se văd ușor, la fel și urmele. Premierul din țara vecină are locul rezervat, un fotoliu în zona lojelor pe care are brodat numele.
Bugetul anual al academiei atinge 1,5 milioane de euro, jumătate de milion peste FCSB. Bani în care nu intră sumele cheltuite cu prima echipă sau cu investițiile în infrastructură.
"Unde stăm noi acum și vorbim, aceste două clădiri, în total cu TVA, au costat cam 5 milioane de euro. Întotdeauna șovăiesc, pentru că eu trebuie să calculez banii în forinți, apoi în euro și apoi în lei. E mai greu, dar cam 5 milioane de euro jumătate. Cred că din toate investițiile guvernului maghiar de peste graniță asta a fost cea mai economică. Dacă e să-i spun așa. Am măsurat fiecare metru pătrat și fiecare euro ca să nu greșim și nu e mult", a explicat Szondi, care apoi defalchează cheltuielile:
"Un teren artificial cu nocturnă, gard, cu peluză de 200 de locuri, omologat pentru L3 și cu mult mai bun față de terenurile artificiale pe care am jucat în L2 din România, de exemplu, la Chiajna, costa cu tot cu TVA 330.000 de mii de euro. La început. Acum, din cauza mai multor schimbări, este în jur de 420- 450 de mii de euro, dar iar nu este o sumă mare pentru o autoritate publică. N-ar trebui să însemne mare lucru. Noi facem aceste terenuri pentru că se pot folosi și iarna, și vara, și-n ploaie, și-n căldură". z
1milion de etnici maghiari trăiesc în România, în scădere cu 225.000 față de recensământul din 2011
Construiesc și pentru parteneri
Csikszereda are o rețea de 15 cluburi partenere, pe care le ajută din punct de vedere financiar și care la rândul lor întorc către Miercurea Ciuc elitele de la juniori. În plus, Zoltan Szondi spune că aceste investiții în infrastructură sporesc interesul copiilor și părinților pentru fotbal:
"Noi nu construim doar pentru noi, ci și pentru parteneri. Am observat că unde am construit un astfel de teren, acum să iau exemplu Târgului Secuiesc, imediat s-a produs o emulație în fotbal. Unde au fost 50 de copii, au apărut imediat 200, 300 și încet-încet și fotbalul de seniori a început să se dezvolte. Încercăm să ne ajutăm mereu partenerii, atât cât bugetul ne permite".
Dezvoltă și Târgu Mureș
După dispariția ASA-ului, orașul Târgu Mureș a fost șters de pe harta primelor 3 ligi din România. Încet, orașul prinde iar contur în fotbal, asta datorită celor de la Miercurea Ciuc: "Cluburile partenere, dacă-și fac treaba bine, adică primim jucători de la ele, atunci le ajutăm în infrastructură. De exemplu, la Târgu-Mureș am construit două terenuri cu gazon artificial.
Vorbesc de terenuri mari, omologate inclusiv pentru L3. Cu nocturnă bineînțeles. Un teren de acest gen am construit la Târgu Secuiesc, la Odorheiu Secuiesc, în Gheorgheni, în Miercurea Nirajului. În momentul de față a început construcția la Crasna, în județul Sălaj. Și acolo suntem prezenți și încercăm să facem o infrastructură mai bună pentru copii".
"Când am început noi proiectul, Csikszereda era în L3, Odorheiu Secuiesc era la județeană. În Târgu-Mureș nu exista fotbal. Acum noi suntem L2, iar Odorheiu și Târgu Mures în L3. Odorheiul are șansa să intre în L2, dar să vedem. Acolo mai mult de jumătate de lot este format la academia noastră"
Eu zic că în jur de 10 milioane e investiția totală! Mai mult ca sigur nu este peste. Multe investiții sunt și chestiile mărunte, care nu prea se văd. Că am cumpărat câteva locuințe de serviciu, am cumpărat câteva mașini
Toate aceste terenuri construite de noi sunt omologate la L3 și sunt folosite în principal de copii. Practic, facem ceea ce ar trebui în mod normal să facă statul. Și nu e o glumă! Asta facem! Nu cred că sunt multe țări în Europa unde un club construiește terenuri în 10 localități
Zoltan Szondi, președinte Csikszereda
30.000de maghiari trăiesc în Miercurea Ciuc, adică peste 80% din populația orașului
{{text}}