„N-avem bani”. E principalul argument invocat atunci când e scuzat faptul că fotbalul românesc nu mai produce rezultate. E însă adevărat că nu există suficienți bani încât să nu mai ajungem nici măcar cu o echipă în grupele unei competiții europene?
GSP a analizat rapoartele financiare pe anul 2022 în ceea ce privește toate cluburile care de atunci au fost sau încă sunt pe prima scenă.
În plus, acestora li se adaugă cele două foruri care au legătură directă cu ceea ce ar trebui să însemne o bună organizare și funcționare a fotbalului: Federația Română de Fotbal și Liga Profesionistă de Fotbal.
În acest calcul intră 20 de echipe, singura care a evoluat în Liga 1 în 2022, dar care n-a fost inclusă în această monitorizare e Gaz Metan Mediaș, fiindcă a intrat în faliment.
În rest, apar inclusiv formații precum Concordia Chiajna, Chindia Târgoviște sau Mioveni, care au fost în precedentele două sezoane în campionat, sau Oțelul și Poli Iași, care pe parcursul lui 2022 au activat exclusiv în liga secundă.
Care e suma cheltuielilor comune ale acestor cluburi împreună cu FRF și LPF. Trece de 160 de de milioane de euro.
161,3 milioane euroe suma totală pe care au cheltuit-o în 2022 cele 20 de cluburi analizate împreună cu FRF și LPF
Entitatea care a avut cel mai mare rulaj e chiar Federația Română de Fotbal. Aproape 25 de milioane de euro cheltuieli. Cu aproape 40% mai mult decât clubul care are cel mai mare volum al sumelor cheltuite, CFR Cluj.
În schimb, chiar dacă LPF nu are în subordine organizarea de meciuri ale echipelor naționale sau un număr de salariați la fel de mare precum la Casa Fotbalului, tot a beneficiat de sume imense.
A cheltuit aproape 4,3 milioane de euro. Nivelul e cu o treime peste cel înregistrat în 2021. Cum Liga are un număr de doar 36 de angajați, rezultă o medie anuală de 120.000 de euro per angajat.
LPF a cheltuit mai mult decât Dinamo pe parcursul anului trecut, trupa din Ștefan cel Mare fiind jumătate de an în prima ligă și jumătate în liga secundă. Dinamo a cheltuit doar 3,7 milioane de euro.
De fapt, șeful Ligii, Gino Iorgulescu, este și omul activ din fotbalul românesc care câștigă cel mai bine, exclusiv de pe urma funcțiilor pe care le are în fotbal.
Salariul său, despre care GSP a scris în luna iunie, ajunge la 440.000 de euro pe an! Nici măcar Chiricheș nu câștigă atât, raportat exclusiv la salariul anual pe care îl are la FCSB.
Exclusiv cluburile luate în calcul în această analiză, fără FRF și LPF, au raportat cheltuieli de 132 de milioane de euro. Media e de 6,6 milioane pentru fiecare din cele 20.
Vârfurile înseamnă echipele care au fost în play-off:
| CLUB | CHELTUIELI* (milioane euro 2022) |
| CFR | 18 |
| FCSB | 16,3 |
| CSU Craiova | 13,2 |
| Rapid | 10 |
| Sepsi | 9,6 |
| Farul | 8,5 |
* cheltuieli înseamnă cheltuieli curente (salarii, deplasări, chartere etc), dar și sumele achitate pentru achiziția de jucători
Care au fost cluburile care au cheltuit cel mai puțin
| CLUB | CHELTUIELI* (milioane euro 2022) |
| Oțelul | 1,8 |
| Chiajna | 2,3 |
| Poli Iași | 2,9 |
| Mioveni | 3,1 |
| Chindia | 3,6 |
153 de milioane euroa încasat campioana Angliei, Manchester City, exclusiv din drepturile TV, în România, ocupanta primului loc se alege cu 2,65 milioane euro
Topul salariilor oamenilor din fotbalul românesc în acest moment
| 1. Gino Iorgulescu - președinte LPF | 440.000 |
| 2. Vlad Chiricheș - fotbalist FCSB | 400.000 |
| 3. Florinel Coman - fotbalist FCSB | 360.000 |
| 4. Răzvan Burleanu - președinte FRF | 317.000 |
De unde câștigă Burleanu peste 300.000 de euro pe an
| Sursa | Suma (euro) |
| Președinție FRF | 72.000 |
| UEFA | 30.000 |
| FIFA | 215.000 |
10% din cheltuielile LPFsunt reprezentate de salariul lui Gino Iorgulescu
0,3% din cheltuielile FRFsunt reprezentate de salariul lui Răzvan Burleanu ca șef al FRF
{{text}}