Succesul cu 3-1 realizat de Petrolul pe "Oblemenco", autoritar, a venit să confirme creșterea de formă a echipei prahovene. Ascensiunea ei. Drept urmare, cred că pot scrie că Hermannstadt și Petrolul, ajunse pe locuri de play-off în momentul de față, reprezintă revelațiile actualei stagiuni. Surprizele ei plăcute. De aici concluzia că ele și antrenorii lor, Marius Măldărășanu și Florin Pârvu, merită mai multă atenție. Dacă vreți să interpretați această frază și în sens autocritic, nu vă împiedică nimeni.
De aceeași vârstă, 48 de ani, cei doi tehnicieni se transformă, de n-au și făcut-o, din promisiuni în certitudini. În soluții. Deși recomandat de două prezențe în națională, Măldă are nouă, Pârvu e mai puțin cunoscut. Asta și din pricină că, după ce a evoluat ca mijlocaș în peste 100 de meciuri pentru Petrolul, dar și în tricoul lui Dinamo, FP a jucat și a antrenat o perioadă în China. La Henan Jianye, de unde s-a întors la Ploiești, de data asta pe bancă, în 2023. Cine l-a adus a ales inspirat, de acord?
Altfel, finalul duelului din Bănie, dominat clar și câștigat la fel de oaspeți, a stârnit o mare emoție. Deoarece, introdus în minutul 75, stoperul Marian Fernando Huja, portughez din părinți români, a izbucnit în hohote de plâns în clipa în care a reușit să marcheze, în prelungiri, ultimul gol al partidei. Cel de 3-1. Totodată însă, și primul său gol în SuperLigă.
Marian Huja a marcat în primul meci după ZECE luni și a izbucnit în plânsEvident că "găzarii", titularii și rezervele, s-au repezit să-l îmbrățișeze. Să-i împărtășească bucuria, știind că Huja a revenit duminică pe gazon după o accidentare teribilă, suferită în ianuarie curent. O ruptură de ligamente la genunchiul stâng care a necesitat o complicată intervenție chirurgicală și o îndelungă recuperare, ele ținându-l departe de teren, iată, timp de 10 luni.
Cât despre Universitatea, ea ar fi urcat pe podium în caz de victorie, dar a dezamăgit crunt. Din care motiv, justificat, cei peste 12.000 de spectatori, exceptând o entuziastă galerie sosită de la Ploiești, nu s-au abținut să strige "Demisia!" și "Să vă fie rușine!". Cu o sumedenie de mâini moarte, Screciu, Ndong și Markovic inexistenți, ba și A. Ivan și Baiaram (introduși pe parcurs), Craiova n-a arătat nimic. Dezorganizată, haotică, fără suflu și idei, s-a lăsat depășită la toate capitolele.
Indiscutabil că varianta cu Papură antrenor, la care Mihai Rotaru a recurs iarăși din dorința de a avea un control total, inclusiv în chestiuni tehnice, nu se potrivește. E ca un mariaj care șchioapătă. Nu-i în măsură să rezolve problemele unei formații capricioase, probabil nici atât de valoroasă cum se pretinde. Probă că absența lui Bancu o dă peste cap, o bagă în ceață.
Din păcate însă, meteahna patronilor de a numi ca antrenori oamenii lor de încredere, de casă ori amândouă, docili, cuminți, ascultători, pare o boală grea la Craiova. De nevindecat. Pare ori, și mai rău, chiar e.
{{text}}