Gabi Torje a povestit la „Prietenii lui Ovidiu” un episod amuzant din vestiarul lui Dinamo care-l are în prim-plan pe Gabi Tamaș, fundașul de 39 de ani care ieri s-a retras oficial din cariera de fotbalist de performanță
- Emisiunea „Prietenii lui Ovidiu” poate fi urmărită pe pe site-ul www.GSP.ro, pe pagina de Facebook a Gazetei (link AICI), pe contul de YouTube al Gazetei (abonează-te aici), în format podcast pe principalele platforme de distribuție a podcasturilor: Apple Podcast și Spotify.
- Cum ești, trăgând linie după atâția ani de fotbal?
- Din ceea ce am făcut în cariera de fotbalist, sunt mulțumit și Îi mulțumesc lui Dumnezeu că am ajuns să joc la nivelul acesta. N-am avut nicio accidentare serioasă și ăsta e un lucru important în cariera unui fotbalist. Acum nu mă mai întorc la ce-a fost. Dacă puteam să fac ceva mai bine, dacă nu puteam, trebuie să trăim ziua de astăzi și să dăm uitării trecutul. Bun sau rău, nu mai putem întoarce nimic.
- Pe final, vreau să-mi spui o poveste amuzantă.
- Una dintre poveștile care mi-a legat mai mult prietenia cu Gabi Tamaș. Atunci când a venit el în vestiar la Dinamo, ne-a văzut în pantaloni d-ăștia lăsați... A început să ne înjure pe mine și pe Ropotan. "Maaamă, să vezi ce-i bat p-ăștia!", zicea.
- Și s-a ținut de cuvânt?
- După o săptămână, ne-a luat în brațe, ne pupa. "În prima zi am vrut să te bat la ce figuri aveai!", mi-a zis odată. "Ce figuri să am, Gabi? Nu vezi că sunt liniștit??". Și-acum îmi amintește. Tot timpul am avut o relație foarte bună, iar prietenia nu se ține în fiecare zi la telefon. Cu un prieten, dacă te revezi după cinci ani, ai același sentiment.
- La episodul cu „Steaua e numai una”, erați beți?
- Eu n-am băut până la 25 de ani nici măcar o bere! Și asta v-o poate confirma cel mai bine Gabi Tamaș, de câte ori am fost șofer pentru el. Sunt alți jucători, fotbaliști, băieți care joacă fotbal din când în când, care beau mult mai mult decât o face Gabi sau alți jucători care nu au apărut în presă. Dar făcând cinci ieșiri și de patru ori apărând în ziar în diferite ipostaze, lumea te cataloghează într-un anumit fel.
- Gabi a suferit din cauza asta?
- Nu l-a afectat și n-o să-l afecteze niciodată. O să-și vadă de viața lui. A trăit așa cum a vrut el. Un băiat foarte bun din toate punctele de vedere și prieten. Poate de multe ori prea bun pentru unii care n-ar fi meritat.
- Dar unde anturajul nu joacă rolul cel mai fericit.
- Sută la sută! Indiferent cine ți-ar spune și încearcă să te învețe, părinții, prietenii, până nu te lovești cu capul de ele, nu te trezești la realitate.
- Deci tu i-ai fost alături mereu.
- Dar mi-a și plăcut! I-am fost șofer pentru că avea mașini foarte frumoase, eu n-am avut mașini bune atunci. Voiam să-i conduc mașinile și mergeam după el. Mă suna: "Vino să mă iei!". Mă duceam, îl luam și o făceam cu mare plăcere și-o voi face și-acum. Nimic nu s-a schimbat.
{{text}}