Răzvan Burleanu, președintele FRF, a răspuns câtorva întrebări în dezbaterea legată de implicarea statului în sport. Acesta e pro bani publici, însă doar în dezvoltare, excluzând complet ideea ca fotbaliștii să fie plătiți din acest tip de fonduri
- Gazeta a lansat zilele trecute o dezbatere despre investițiile publice în sport. Experții, oamenii de sport și publicul, noi, toți, avem opinii diferite. Pentru o tabără, banii publici în sport înseamnă un consum inutil. Pentru cealaltă parte, investițiile de la buget sunt justificate pentru că sportul e o componentă de sănătate publică.
În dezbaterea lansată de Gazeta Sporturilor a intrat și Răzvan Burleanu, președintele Federației Române de Fotbal.
Șeful de la Casa Fotbalului e de părere că sportul are nevoie de un parteneriat strategic cu statul pentru a deveni competitiv. Totodată, Burleanu vede drepturile TV drept o componentă importantă, dat fiind faptul că, în prezent, acestea au o pondere mare în cifrele financiare.
Răzvan Burleanu: „Fotbalul românesc, pentru a putea deveni competitiv la nivel european, are nevoie de un parteneriat strategic cu statul”
- Domnule Burleanu, sunteți pro sau contra banilor publici în sport?
- Fotbalul românesc, pentru a putea deveni competitiv la nivel european, are nevoie de un parteneriat strategic cu statul. Statul trebuie să fie un partener puternic pentru dezvoltarea fotbalului, fiindcă economia de piață a României nu este suficient de puternică pentru a produce cluburi competitive pe piața europeană.
Indiferent cum am dezvolta cluburile, la final piața de drepturi TV va fi influențată de mărimea populației României și puterea românilor de cumpărare. Menționez drepturile TV fiindcă acestea reprezintă cel mai mare diferențiator în Europa.
Astăzi, peste 85% din valoarea drepturilor TV în ultimii 10 ani este suma generată de Top 5 ligi din Europa. Pe lângă valoarea drepturilor TV comercializate la nivel național sau global, putem să menționăm automat și piața de publicitate care reprezintă un alt diferențiator major.
Acestea sunt elemente caracteristice unui context național care influențează o prăpastie de finanțare dinspre mediul privat către fotbal între vestul și estul Europei.
- Federația Maghiară de Fotbal ia anual peste 80 de milioane de la Guvern, cea a României o depășește pe cea din Ungaria la bani privați. Rezultatul îl știm. Cum e mai bine?
- FRF a ajuns să depășească Federația din Ungaria la resurse atrase din mediul privat doar în ultimii 5-6 ani. Dacă fotbalul românesc ar fi avut o reputație bazată pe integritate și o relație mai bună cu mediul privat pe fondul rezultatelor înregistrate după 1990, astăzi tot sistemul fotbalistic bazat pe dezvoltarea copiilor și juniorilor, competiții, scouting, pregătire a antrenorilor, infrastructură și management profesionist al cluburilor ar fi funcționat mult mai bine și am fi fost pregătiți de a trece la etapa în care statul lasă loc mediului privat pentru finanțarea fotbalului.
Din păcate, înainte de 1990, statul a controlat sportul 100%, iar după 1990 statul s-a retras abrupt fără să pună nimic în loc și de atunci a început declinul la nivel național. Nu doar în sport, ci și în toate celelalte ramuri ale industriei care au cunoscut aceeași etapă a privatizării. Fotbalul nu a fost o excepție.
Răzvan Burleanu: „Deși nu primim bani de la stat, absorbim în fiecare an fonduri europene”
- De ce FRF nu a căutat finanțare de stat până anul trecut? Care este suma absorbită azi de FRF?
- FRF este singura federație sportivă relevantă din România care nu primește bani de la stat. Toate sursele de venit sunt exclusiv private, dar totodată cu finanțarea mediului privat asistăm și la un transfer de know-how care ne-a ajutat să fim mai competitivi, mai inteligenți și mai inovativi și, implicit, să contribuim la o creștere de peste 3,5 ori a numărului de jucători de fotbal și de peste 2,5 ori a veniturilor în ultimii 9 ani, surse de venit care ne-au permis să creștem toate investițiile în infrastructură, loturi naționale, competiții și educație.
Menționez că deși nu primim bani de la stat, absorbim în fiecare an fonduri europene. Prin urmare, putem implicit să remarcăm câteva probleme esențiale în schema de finanțare a sportului la nivel național: resurse financiare limitate, lipsa unui proces transparent de finanțare care să se bazeze pe indicatori de performanță conectați la o strategie generală a sportului, precum și lipsa de predictibilitate pe termen lung a alocărilor financiare către alte sporturi.
De aceea, poziția FRF a fost de a propune alocarea fondurilor publice exact pentru dezvoltarea infrastructurii fotbalistice și pentru cofinanțarea centrelor de copii și juniori, și nicidecum pentru plata salariilor sau activitatea operațională a Federației.
În contextul unui buget public limitat pentru sport, decizia FRF de a nu accesa fonduri publice trebuie considerată și ca o formă de solidaritate față de celelalte sporturi.
- Recent s-a schimbat legea fiscală, iar cluburile nu mai pot oferi, din banii publici, cât vor. S-a pus acel prag de 6.000 de euro pentru salarii. Cum vi se pare?
- Referitor la modificarea legii fiscale, la care faceți referire, și acel prag de 6.000 de euro, limitarea cheltuielilor din fonduri publice pentru salarii are capacitatea de a contribui la profesionalizarea sportului românesc.
Dacă un club sportiv își dorește să plătească din fonduri publice salarii mari, atunci cu siguranță ar trebui să aibă capacitatea de a produce rezultate sportive și non-sportive care să atragă surse suplimentare de venit din care să se plătească diferența.
- Cum ați vedea implicarea statului în sportul profesionist? Sub ce formă, ce idee?
- Cum văd implicarea statului în sportul profesionist? Cu investiții majore în zone care nu au potențial comercial pe termen scurt, infrastructură, academiile de copii și juniori, fotbal în școli și educație, plus facilități fiscale pentru cei care investesc în fotbal. De ce cred că ar trebui statul să investească în fotbal?
- Pentru că impactul fotbalului din punct de vedere economic, social și al sănătății publice este astăzi de aproape un miliard de euro pe an, excluzând Liga 1. Iar la nivel european, industria sportului, unde fotbalul ocupă cea mai importantă poziție, are o contribuție de aproape 2 ori mai mare decât agricultura la Produsul Intern Brut al Uniunii Europene.
- Pentru că suntem de departe cel mai popular sport din România, având astfel puterea să inspirăm foarte mulți copii să facă mișcare și mulți tineri sau seniori să păstreze obiceiul de a practica fotbalul de plăcere.
- Pentru că fotbalul a adus în România evenimente de maximă vizibilitate europeană: finala Europa League, Tragerea la sorți pentru EURO 2020, 4 meciuri de la EURO 2020, Campionatul European U21, Campionatul European U19 și nu ne vom opri aici.
- Pentru că impactul fotbalului din punct de vedere economic, social și al sănătății publice este astăzi de aproape un miliard de euro pe an, excluzând Liga 1. Iar la nivel european, industria sportului, unde fotbalul ocupă cea mai importantă poziție, are o contribuție de aproape 2 ori mai mare decât agricultura la Produsul Intern Brut al Uniunii Europene.
- Pentru că fotbalul este cel mai popular sport european, iar prin rezultatele pe care fotbalul românesc le-a avut de-a lungul anilor, și prin performanțele unor jucători de excepție, România a reușit, și o poate face din nou, să se plaseze în conștiința oamenilor de pretutindeni și în inimile românilor de pretutindeni, așa cum s-a întâmplat ultima oară după performanța din 2019 a generației U21.
Vestea bună este că suntem într-o etapă de stabilitate la nivelul sistemului fotbalistic, fapt care creează contextul favorabil pentru intrarea în joc a statului, în mod țintit și eficient, dar și să pregătim terenul pentru noi investitori din țară sau din străinătate, cu know-how de business și acces la capital privat care ar putea contribui la trecerea fotbalului românesc înspre nivelul următor.
Ca federație, suntem pregătiți pentru a furniza datele necesare, proiectele necesare sau asistența necesară atât entităților publice, cât și celor private. Astfel, în ceea ce privește formele de organizare sau de finanțare, avem nevoie să ne dezvoltăm capacitatea de a inova, de a găsi soluții noi la provocările din jurul nostru și, implicit, noi orizonturi.
Întrebările la care Răzvan Burleanu nu a răspuns:
- Concurența nu mai pare loială din moment de Federația maghiară ia 80 de milioane de la stat, iar România, nimic. Piața poate fi reglementată?
- Cum ar arăta fotbalul românesc și cu investiții de stat în FRF?
- Se poate face sport fără bani publici?
- Ieșind din zona fotbalului, a handbalului, poate și a altor sporturi, cum ar arăta, spre exemplu, scrima fără bani publici, canotajul, luptele?
{{text}}