Dinamo a jucat totuși mai bine decât UTA, a condus cu 1-0, dar a fost învinsă după un penalty dictat la un henț al lui Homawwo inventat de arbitri. Moral, Ghezali însă este mai vinovat decât fundașul lui pentru deznodământul partidei
Pe stadionul cu cea mai proastă nocturnă din România, la Oradea, urma să îl vedem pe cel mai bun număr 10 al primei ligi. Nocturna și-a respectat statutul, nu și numitul Andrej Fabry, care în viziunea domnului Mircea Rednic ar fi cel mai creativ mijlocaș din campionat.
Noi suntem de vină că luăm de bune spoturile publicitare ale antrenorilor, așa că ne mai scoatem cu ironiile.
Factorul Bena
Acum foarte serios. Titlul de cel mai slab jucător al meciului dintre UTA și Dinamo merge clar în direcția fundașului francez al lui Dinamo, Quentin Bena. Într-un moment în care Dinamo conducea cu 1-0 și domina, pe final de primă repriză, Bena a rașchetat o minge pe care orice jucător decent ar fi trebuit să o respingă.
Pe fază, Micovschi, cel mai în formă fotbalist al formației lui Rednic, a egalat și a imersat meciul într-o baie de prudență. Apoi, în repriza secundă, tot Bena a fost protagonistul unui fault asupra lui Luckassen care ar fi trebuit sancționat cu cartonaș roșu. Arbitrul Andrei Moroiță nu că nu a văzut eliminare, nu a văzut nici măcar fault.
Cocotizarea
UTA-Dinamo 2-1, penultima partidă a sezonului regulat, a întărit impresia de fotbal de proastă factură emanat și în derbyul bucureștean dintre FCSB și Rapid. Pase boante, posesie curmată de greșeli individuale dublate de o lipsă de concentrare dezarmant de naturală, faulturi periculoase rezultate din carențe tehnice.
Acesta este tabloul Superligii, fardat până la cocotizare de interese comerciale puse mai nou pe ritmuri de hore și sârbe din folclorul neaoș românesc.
Sperietori de ciori
Vecine în subsolul clasamentului, UTA și Dinamo sunt pregătite totuși de doi oameni care chiar au respect pentru meserie și ale căror indicații nu aparțin repertoriului "Focu’ la ei!" și "Urcați-i pe garduri!". Degeaba! Când ai croitor, dar nu ai stofă de calitate, pantalonii cad pe tine ca pe un bufon, iar haina de la costum stă ca pe o sperietoare de ciori.
UTA era recomandată totuși de o serie de partide mai bune, confirmate și de rezultate, Dinamo, în schimb, revenea pe stadionul din Oradea după un egal rușinos cu FC Bihor și cu un Ovidiu Burcă într-o poziție din ce în ce mai incomodă, în ciuda sprijinului declarat al conducerii. Susținere venită în special din partea lui Andrei Nicolescu, vechi camarad de crampoane din epoca Rapid.
Ovidiu Burcă, antrenor Dinamo. Foto: ImagoBăieții cu fantezii secrete
Epocala ratare a lui Ghezali și Gregorio, singuri în fața lui Iacob, vorbește despre lipsă de personalitate, frică și joc la alibi. Cu asemenea mediocrități Dinamo nu are șanse să supraviețuiască.
Puneți aici și ghinionul aproape marcă înregistrată (vezi faza primului gol încasat) al alb-roșiilor, adăugați și puțin condiment, care la Oradea a fost asigurat de trioul Moroiță (la centru), George Găman și Valentin Dumitru (în camera VAR), și veți obține imaginea de ansamblu a unui nou eșec.
Împotriva specialiștilor cu gulere scrobite, rămân la părerea că nu a fost henț la Homawoo și că arbitrajul, nu doar la noi, este la bunul plac al unor băieți care își satisfac fanteziile secrete interpretând pervers regulamentul.
{{text}}