Fostul dinamovist Liviu Gheorghe, care debuta în Liga 1 sub comanda lui Cosmin Contra, în 2017, a publicat o scrisoare prin care își ia definitiv rămas bun de la Dinamo, clubul unde a crescut „ca om și sportiv”, dar despre care spunea într-un interviu din vara lui 2022 că l-a tratat „ca pe un câine vagabond”.
Fost campion în Liga Elitelor cu Dinamo, Liviu Gheorghe n-a ajuns să bifeze decât șase meciuri la prima echipă a „câinilor”. Clubul din Ștefan cel Mare l-a împrumutat periodic pe mijlocașul „de buzunar” crescut în propria pepinieră, care astăzi, la 24 de ani, joacă în Liga 3, pentru Înainte Modelu.
Liviu Gheorghe nu mai aparține de roș-albi și, dezlegat de orice obligație, a ales să-și expună public sentimentele actuale pe care le are față de roș-albi. Mai temperat decât în interviul oferit Gazetei anul trecut, când punea eșecul său și pe seama unor factori externi, fotbalistul explică de ce n-a reușit la Dinamo.
Scrisoarea lui Liviu Gheorghe pentru Dinamo „Cosmin Contra a făcut posibil visul copilăriei mele”
„Salutare, suflare dinamovistă! Încep prin a-i mulțumi domnului Gabriel Preoteasa, pentru că a avut ochi pentru mine și m-a adus la echipa mea de suflet, și domnului Gabi Răduță, care a avut grijă de mine.
Și tuturor antrenorilor de la copii și juniori care mi-au fost antrenori: domnul Sorin Popescu, domnul Corneliu Ionescu, domnul Mezei Lucian, domnul Ilie Poenaru, domnul Diniță Laurențiu, domnul Florentin Petre, domnul Florin Bratu, care apoi m-a băgat și la prima echipă când a fost dânsul antrenor.
Îi mulțumesc domnului Cosmin Contra, care a făcut posibil visul meu din copilărie, de a juca la prima echipă a lui Dinamo . Le mulțumesc tuturor care erau în acel moment la Dinamo, pentru că am reușit să îmi împlinesc un vis de mic copil și să mă formez ca om și ca sportiv.
Alături de acești oameni deosebiți, am reușit performanțe uluitoare. Nu mulți copii se pot mândri cu aceste performanțe: cupe de campioni, Supercupe și calificare în Youth League, cea mai prestigioasă competiție pentru juniorii U20 din Europa. La clubul inimii mele am învățat ce înseamnă victoria și să nu renunți niciodată, indiferent de cât de grea ar fi perioada respectivă. Vă mulțumesc și o să rămâneți în inima mea mereu!”.
Liviu Gheorghe: „De ce nu am reușit la Dinamo? Tinerețea, deciziile proaste”
„E clubul la care am cunoscut cele mai mari fericiri ca sportiv. Din păcate, s-a încheiat prea devreme călătoria noastră împreună. Îi spun acum «la revedere» clubului meu de suflet, alături de care am avut atâtea satisfacții.
Dacă mă întreabă cineva de ce nu am reușit la Dinamo, le-aș răspunde în felul următor. Tinerețea, deciziile proaste luate în momentele de cumpănă. Dar, cu toate acestea, tot cred cu tărie - și, dacă-i întrebați pe toți domnii pe care i-am enumerat mai sus, vă vor răspunde la fel - CĂ PUTEAM SĂ REUȘESC LA DINAMO.
Dacă aș da timpul înapoi? Nu, pentru ca așa a vrut Dumnezeu să se întâmple. Fără toate acele greșeli, nu m-aș fi maturizat niciodată așa cum am făcut-o acum. Mi-am făcut curaj să scriu acest mesaj pentru că eu sunt un băiat introvertit, care nu prea spune ce simte. Dar am vrut să știți și voi”.
Le mulțumesc tuturor suporterilor care au fost alături de mine, nu degeaba au cea mai frumoasă galerie din Europa. Fără acești suporteri minunați, echipa nu făcea față tragediei retrogradării în Liga 2, dar au fost lângă echipă și au făcut imposibilul posibil. ️
Vă mulțumesc încă o dată pentru toate clipele de neuitat. Voi rămâne dinamovist până la moarte și dincolo de ea
- Liviu Gheorghe, fost mijlocaș Dinamo
În 2018, Liviu Gheorghe era ironizat de Cornel Dinu
În 2018, după una dintre partidele bifate în tricoul roș-albilor, Liviu Gheorghe a intrat în vizorul lui Cornel Dinu. Motivul? Tatuajele sale.
„Poate este talentat, da, dar mă surprinde că nu sunt învăţaţi de mici aceşti jucători într-o anumită ordine și disciplină. Cum a intrat pe teren, l-am văzut pe acest Gheorghe că avea nişte tatuaje pe mâna stângă sau dreaptă... Nu mai avea nevoie de ceas, că se uita la limbile care erau desenate pe piele, îşi spunea singur ora exactă. Nu se poate aşa ceva”, spunea la acel moment „Procurorul”.
{{text}}