Când spui Marcel Coraș, gândul îți zboară la Gheata de Argint a Europei, cu 36 de goluri marcate în tricoul Victoriei București, în sezonul 1988-1989. Interesant este că cel supranumit„Dulapul”, atunci al doilea marcator din Divizia A, după Dorin Mateuț (Dinamo, 43 de goluri), a fost golgeterul României cu cinci ani mai devreme, cu jumătate de goluri, 18 pe care le-a înscris pentru Sportul Studențesc.
A fost și anul în care tricolorii au participat întâia dată la festinul de pe bătrânul continent, turneul final al Campionatului European Franța 1984, calificându-se dintr-o grupă preliminară cu Italia, campioană mondială en-titre, Cehoslovacia, Suedia și Cipru, din care doar liderul grupei obținea biletele pentru Euro.
Arădeanul de 64 de ani a rememorat cu plăcere evenimentele din Hexagon, la aproape patru decenii distanță.
Marcel Coraș, amintiri de la EURO 1984
- Domnule Marcel Coraș, ce amintiri păstrați de la Euro 84?
- Deși au trecut aproape 40 de ani de atunci rămân cu satisfacția golului înscris în meciul cu Germania (scor 1-2), în poarta lui Schumacher, cu regretul că la scorul de 1-1 am ratat șansa unui al doilea gol care, probabil, ne-ar fi adus calificarea în semifinale după ce am terminat la egalitate, 1-1 cu Spania, printr-un gol înscris de Bölöni din pasa mea și cu dezamăgirea că, sleiți de puteri, am pierdut ultimul meci din grupă cu Portugalia, pe final, când a fost 0-1.
- Vă simt puțin nostalgic?
- Asemenea amintiri nu au cum să nu trezească nostalgie pentru noi, cei care am fost acolo. Am avut o echipă națională foarte bună. Ca amintiri plăcute rămâne, de asemenea, plăcerea de a juca fotbal cu cei mai buni fotbaliști ai lumii la ora respectivă, într-un cadru organizatoric fantastic, și nu în ultimul rând plăcerea și onoarea că l-am avut antrenor pe Mircea Lucescu, după părerea mea cel mai mare pe care l-a avut România.
Marcel Coraș: „Să nu oferim Israelului șansa de a obține 18 puncte”
- Este valabil ce ați declarat în urmă cu câțiva ani, că dacă ați fi marcat și al doilea gol în poarta Germaniei, acum ați fi avut două străzi în Arad?
- Nu chiar două străzi, dar una aveam. Atunci, în Franța, eram urmărit de impresari pentru un transfer la Fenerbahce și am fost aproape să semnez. Doar că, în acele vremuri jucătorilor români li se permitea cu greu să se transfere în străinătate, chiar dacă cluburile, Sportul Studențesc în acel caz, ar fi câștigat sume importante de bani.
- Cât de mult au crescut șansele României de a se califica la Euro 2024 după ce Israel a obținut un singur punct din dubla confruntare cu Kosovo și Elveția?
- Au crescut, deoarece suntem la mâna noastră. Cu toate acestea, misiunea selecționerului Edi Iordănescu, a jucătorilor care vor alcătui primul unsprezece și a celor care vor intra pe parcurs este una dificilă. Ei trebuie să găsească resursele pentru un egal sau o victorie, pentru că în cazul unei nedorite înfrângeri ar oferi Israelului șansa de a încheia grupa cu 18 puncte după ultimul lor meci din Andorra. Iar pe noi ne-ar aștepta ultimul meci, acasă cu Elveția, echipa cel mai bine cotată din grupă.
Marcel Coraș: „Ceasul elvețian nu se va strica la meciul cu România!”
- Elveția, care după meciul de acasă cu Kosovo, ar putea avea 19 puncte. Credeți că, cel puțin teoretic, ar putea să vină mai relaxată la București?
- Ar fi un gest de noblețe din partea lor, dar nu cred că ceasul elvețian se va strica la meciul cu noi.
- Puteți face o comparație între grupa din preliminarii pe care ați avut-o înainte de Euro 84 și cea de acum?
- Nu se poate face niciun fel de comparație. Atunci se calificau doar 8 echipe la turneul final, acum se califică aproape toată Europa. Din păcate, valoarea fotbalului s-a diluat foarte mult. Dar jucătorii noștri de azi au o șansă pe care noi nu am avut-o, aceea de a evolua la cluburi puternice din alte campionate, astfel încât să își asigure un viitor financiar pentru ei și familiile lor. Rămân la părerea că România poate obține calificarea la Euro 2024. Ar fi încununarea muncii lor după mulți, mulți ani.
- După opt ani. Începând cu anul 2000, România s-a calificat la Campionatul European tot la opt ani distanță: 2000, 2008, 2016...
- Înseamnă că am fi în grafic, ar fi momentul!
25 de ani avea Marcel Coraș la Euro 84, la fel ca Ianis Hagi acum
Deși se ferește să ofere sfaturi, Coraș a făcut o paralelă între el și Ianis Hagi, căruia îi prevede un viitor strălucit.
„Ianis poate să fie un jucător exponențial sau unul de echipă. Accidentarea avută l-a tras mult în urmă. El trebuie să își recapete forma de la Glasgow Rangers și dacă va asculta în primul rând de tatăl său, de fostul meu coleg de la Sportul și echipa națională, Gică Hagi, va ajunge mult mai sus decât unde e acum, la Alaves.
6din cele 36 de selecții ale lui Marcel Coraș la echipa națională a României le-a avut în anii 1982 și ’83, când juca la UTA, în Divizia B
Îmi doresc să ajungă la 100 de meciuri pentru naționala României, știe cu ambele picioare, are un dribling în viteză pe care eu nu îl aveam. Avem stiluri diferite, eu eram mai puternic fizic, eu aveam un dribling pe loc, pe spații mici. Dar, la 25 de ani, Ianis este în floarea vârstei și îmi doresc din tot sufletul să performeze”, a declarat Coraș despre Ianis Hagi.
{{text}}