Am uitat să ne bucurăm! Și e trist!

Într-un fotbal care n-a mai oferit nicio bucurie, doar frustrări și specialiști în dărâmat eșecurile, România ajunge la Euro! Am putea spune că ne-am calificat din nimic, dar ar fi crud și ireverențios

Suntem la Euro, dar România nu are un ziar de sport  care să anunțe la primele ore ale dimineții cum s-a trăit noaptea de toamnă de lângă Budapesta! 

Îmi amintesc pagina din Gazetă, cu Budescu, atunci când ne-am calificat ultima dată, în 2016, acum rămânem cu cronicile din online, nu găsim imagini spectaculoase! Am uitat să ne bucurăm! Și e trist!

Ați văzut că nu crede nimeni în națională?

România n-a pierdut niciun meci, iar fanii echipei naționale nu cred în această generație! Fotbaliștii sunt tot mai rari, e o specie pe cale de dispariție, iar toți spun că n-am jucat cu nimeni! Dar n-am pierdut niciun meci! Grecia, Suedia, Polonia, Norvegia și alte țări cu investiții masive în fotbal nu sunt la Euro, momentan, polonezii au o șansă cu barajele din Liga Națiunilor! 

Lumea nu mai crede, s-a pierdut apartenența la echipa națională de fotbal! Fanii sunt atât de pretențioși că și o calificare e luată la mișto! Euro '84, Euro '96, Euro 2000, Euro 2008, Euro 2016! Atât! Noi nu am fost nici Spania, nici Franța, nici Anglia, nici Italia, nici Germania, nici URSS! Dar fanii vor mai mult! Și nimeni nu crede, se bucură tot mai puțini… și e trist! 

Noi n-am fost niciodată mari, inima optimistă a poporului a făcut și fotbalul să creadă că e mare! La Pitești, Dobrin era peste Pele, la Craiova, Balaci era peste Maradona, iar în toată țara, Hagi a fost peste toți fotbaliștii României! Dar atunci credeam! Și tot timpul am vrut mai mult!

Cu juniorii Iordănescu si Hagi, la Euro

Nici după ”dubla” incredibilă a lui Mihăilă n-a crezut nimeni, jucătorii au fost criticați de noi, de fani, de cei de afară, care spuneau că România e o umbră! Cu fiul lui Iordănescu, cu fiul lui Hagi, România merge la Euro, deși nu s-a crezut niciun moment! 

Nu e naționala Federației, nici a Comitetului Executiv, nici a lui Burleanu, e a noastră! Și e un salt neașteptat, o calificare care face ca fotbalul românesc să se strecoare în Europa, fără prezențe în cupele europene, fără transferuri, cu mai mulți străini submediocri în întrecerea internă, dar măcar putem crede! Și e păcat că am uitat să ne bucurăm! 

Sunt 9 meciuri fără înfrângere, iar asta e o performanță! De ce am devenit atât de răi, de nepăsători, de neîncrezători? E și mai trist! Bucurați-vă, până în vara germană a lui 2024, pe cerul României fotbalistice e senin, iar cerul are tot timpul nuanțe diferite!