Ne înfierbântaserăm după victoria în fața Serbiei, când totul a mers ca uns. Nordicele ne-au adus cu picioarele pe parchet
Apărare atentă și agresivă cât lasă regulamentul, recuperări, circulație rapidă a mingii, repuneri iuți, contraatacuri purtate cu curaj, de multe ori cu lansări decisive ale portarului, extreme care marcau la foc automat. O încântare!
Au fost totuși 10 minute de ceață în repriza a doua, când sârboaicele reveniseră de la minus 7 la doar 3 goluri distanță. Apăruseră iar îndoielileî n tabăra noastră, ratările din situații de 1 la 1 erau primul simptom. Dubla eliminare dictată împotriva sârboaicelor de arbitrii sud-coreeni a dat iar culoare în obraji româncelor.
O Românie de nerecunoscut
Naționala feminină de handbal a României era dintr-odată alta. Se scuturase de toate slăbiciunile și nimeni nu știa să spună unde dispăruseră găurile din defensivă, lipsa concentrării, precipitarea, lentoarea paselor, teama, marcă înregistrată, de a pleca pe contraatac. O Românie de nerecunoscut, dar în bine.
Te simțeai reconfortat și tu, suporter. Încolțea și un bob de mândrie. Te gândeai că fetele s-au aliniat la jocul modern și că, în sfârșit, suntem în rând cu marile națiuni ale handbalului. Cum am fost odinioară. Cine mai știe azi că România are nu doar 4 titluri mondiale la băieți, ci și 3 la fete? Din altă eră, ce-i drept.
Doar un sfert de oră
Meciul cu Danemarca ne-a redat vechea Românie. Nu că ne era dor de ea, dar asta au făcut Sandra Toft și compania. Ne-au returnat echipa pe care o știam.
Tenul nostru frumos s-a umplut de pete dintr-odată. Pasele mergeau anevoie, până se declanșa contraatacul danezele erau deja în fața semicercului propriu, extremele le luau la țintă pe Toft și pe Reinhardt, Pintea și Ostase procedau la fel, interii erau invizibili. 39-23 este un scor sever, dar conform cu realitatea din teren.
România antrenată de Florentin Pera a rezistat un sfert de oră ritmului impus de nordice. Până la 7-7 părea că naționala noastră este în meci, iar Pera își exterioriza bucuria cu gesturi triumfale. Ce-o fi zis Jesper Jensen, omul care trebuie să ducă Danemarca spre titlul mondial?
Munca antrenorului
Urmează meciul cu Germania, decisiv pentru o calificare în sferturi de finală. Probabil că sunt oameni experți în materie de handbal care știu ce poate cu adevărat această echipă a României. Deși am unele îndoieli.
Florentin Pera însuși cred că încă încearcă. A schimbat masiv în partida cu Serbia, deși nu era nevoie, a procedat la fel în fața Danemarcei, când a început repriza a doua cu Diana Lixăndroiu (18 ani), Alicia Gogârlă (20), Andreea Popa (23). Plus Lorena Ostase (26) pe post de pivot, în locul Crinei Pintea. Este clar că momentele de joc colectiv consistent, schemele de la atacurile poziționale și iuțirea acțiunilor sunt rodul muncii antrenorului cu echipa.
Efectul nefast al Ligii Florilor
Este Pera responsabil și pentru căderile jucătoarelor lui? Nu, pentru că nu a fost angajat ca psiholog. Da, pentru că pe teren antrenorul este și alfa, și omega. El ține echipa în priză, el simte cine și când trebuie schimbat sau impulsionat.
La națională se vede că avem un antrenor, ceea ce nu se poate spune despre CSM, de exemplu. Nu amintesc întâmplător de CSM, puteam să o fac și cu Rapid sau Gloria Bistrița.
Avem cel mai scump campionat feminin de handbal din lume, un soi de Premier League la fotbal. În mirifica Ligă a Florilor, unde evoluează unele dintre cele mai bune jucătoare din lume, fix româncele au de suferit. Caz de studiu, Bianca Bazaliu, care s-a plafonat fiind rezervă 3 sezoane la CSM.
Primarii și sclipiciul pentru alegători
Finanțatorii pe bani publici ai cluburilor de pe întreg cuprinsul scumpei noastre patrii nu își cumpără giuvaieruri olandeze, norvegiene sau spaniole ca să le vadă stând pe bancă. Stau fetele noastre, că ele sunt tinere, au timp să crească. De aceea nu avem o națională cu adevărat competitivă.
Cu un campionat de mercenare scumpe te fudulești, dar se ofilește tot ce înseamnă element local. Cărui primar să îi spui că pentru comunitate sunt lucruri mai importante decât să ia ochii alegătorilor cu sclipici străin? Mergeți prin Franța, domnilor edili, să vedeți cum e pe acolo. Să înțelegeți ce înseamnă proiecte sportive pentru comunitate. Mai lăsați Dubaiul și Emiratele!
Care pe care
Pentru toate aceste malformații instituționale, nu Florentin Pera este vinovat. El este doar gestionarul unei situații și e obligat să scoată ce e mai bun în jucătoarele pe care le-a selecționat.
Să nu ne facem mari iluzii la meciul cu Germania, dar să nu fim nici defetiști! Nemțoaicele sunt peste Serbia, dar sunt sub Danemarca. Cam pe acolo sunt și ale noastre. Dacă nu își pierd capul, întâlnirea de joi este de care pe care. Cu sau fără Cristina Neagu, pe care am văzut-o destul de relaxată în timpul corecției aplicate de daneze.
{{text}}