Uitați-vă bine, cât mai există așa ceva! Premier League a ajuns singurul lucru din lume care merge bine. Între atâtea guverne, organizații și programe care dau unanimitatea defectă a lumii, Premier League e o excepție enormă și șocantă. Într-o lume dominată de forța moale a mediocrității, fotbalul s-a concentrat într-o competiție nemachiată și nemiloasă.
Numai arbitrajele scrântite și funcționarii inepți de la ecranele VAR amintesc de aplecarea umană spre spoială și indolență. În rest, totul e incredibil, adică mustește de valoare, risc și încredere.
Premier League e expresia totală a elitismului, înțeles ca profesionism extrem. Șocurile, spiritul egalitar și contestațiile vehemente curg. City-Spurs 3-3, Liverpool-Fulham 4-3, Luton-Arsenal 3-4: trei meciuri de basm turbat, în mai puțin de 10 zile.
Apoi, furia celor de jos: Aston Villa bate în două meciuri consecutive titanii City și Arsenal. Everton pierde administrativ 10 puncte și, din această poziție, renaște, zdrobind miliardarii de la Chelsea și Newcastle. În plus, revoluțiile: Tottenham începe fără 8 titulari, riscă pe atac bezmetic, stă cu fundașii la centru și umilește Newcastle. Postecoglou susține că nu putea juca altfel. Mai e? Oho! Fiecare etapă e eșafod și încoronare. Lovitură de stat și contrarevoluție.
Premier League e cel mai puternic turneu de fotbal al lumii. Pare imposibil sau inadmisibil, dar Champions League și Cupa Mondială sunt cu o treaptă mai jos.
Argumentele? Mai întâi, lipsa denivelărilor pseudodemocratice. Spre deosebire de Champions League și Cupa Mondială, Premier League nu conține outsideri și nechemați. Adevărat, există 2-3 echipe "de bătut". Care te pot bate oricînd. A se vedea Luton trecând City pe la margine de coșmar. Nu există meci neinteresant și asta exclude inflația de pe tabelul de competiție al superturneelor internaționale.
În aceste condiții, lupta pentru titlu e deschisă, disperată și incontrolabilă. Cel puțin trei cluburi pot termina cu coroana pe frunte. Alte 7-8 echipe se bat pentru un loc în competițiile europene, iar restul bat, când nimeni nu se așteaptă, favoriții mai sus citați.
Premier League e concretizarea unei afaceri serioase și furibunde. O probă de capitalism de succes. Un munte de bani a fost investit și produce, spre deosebire de fondurile, programele și subvențiile prăpădite, peste tot în lume, pe proiecte moarte care își hrănesc numai și numai regizorii.
Culmea, Man United, regina prosperității comerciale, se clatină în fiecare etapă, cu coroana căzută pe ochi! Asta spune că reputația și tradiția au o pondere precisă în meciurile Premier League: zero.
Evident, până la urmă, cineva va câștiga. Dar ce va rămâne în urmă, după ce euforia din jurul învingătorului se va risipi, o să fie puterea și atmosfera competiției.
N-a fost tot timpul așa. Acum cinci ani, City vida competiția și atingea 100 de puncte. Între timp, Premier League a răspuns.
Nimeni nu știe cât va dura starea de frenezie irespirabilă vizibilă astăzi, dar ceva e cert: așa trebuie să arate! Și restul.
{{text}}