Andrei Rațiu (25 de ani) a oferit un interviu amplu Federației Române de Fotbal, în cadrul căruia a vorbit despre începuturile lui în fotbal și emoția pe care o simte atunci când îmbracă tricoul naționalei.
România a obținut calificarea la EURO 2024 cu Andrei Rațiu titular pe poziția de fundaș dreapta. Apărătorul lui Rayo Vallecano a avut evoluții apreciate în ultimele meciuri din campanie și pare principala variantă de fundaș dreapta în perspectiva turneului final din vara lui 2024.
Andrei Rațiu: „Îmi vine să plâng când aud imnul”
La o lună de la momentul calificării, Rațiu a acordat un interviu pentru FRF TV. Andrei are acum 15 prezențe pentru prima reprezentativă și spune că „este o mândrie pentru mine, vreau să fie cât mai multe”.
„Am pielea de găină în timpul imnului, mai ales când jucăm acasă. Mă gândesc la multe lucruri și îmi vine să plâng”, mai spune fundașul lui Rayo.
Îmi aduc aminte când eram foarte mic, în România, în Unirea (n.r. - comună din Alba), și mă jucam pe stradă cu bunicul. Aveam 4-5 ani. Părinții mei vorbesc limba română în casă, doar cu fratele meu mai vorbesc spaniolă.
Am ceva unchi, o bunică în România, dar mai degrabă vin ei la mine decât să merg eu la ei. În România vin doar la lot, când sunt chemat.
- Andrei Rațiu, fundaș dreapta Rayo Vallecano & România
Andrei Rațiu: „Grupă foarte grea la EURO”
Rațiu vorbește despre o atmosferă foarte bună în interiorul vestiarului:
„Avem o relație foarte bună ca grup, întotdeauna sunt în contact cu unul sau altul. Vorbesc mai toată ziua cu măcar unul dintre ei. Ne mai jucăm pe Playstation, mai vorbim pe Instagram, pe Whatsapp”.
Totodată, se declară nerăbdător să le înfrunte la EURO pe Belgia, Slovacia și una dintre Ucraina, Islanda, Bosnia și Israel:
„Sunt foarte mândru de calificare, fericit și abia aștept turneul final. Avem o grupă foarte grea, nu vom avea meciuri ușoare, deci trebuie să fim foarte concentrați din primul meci. Cred că Ucraina se va califica din play-off”.
Andrei Rațiu, despre...
... prima convocare la loturile de juniori: „M-a sunat cineva de la lot. Sincer, nu mă așteptam, nu știam că se știe despre mine în România la acea vârstă”.
... cel mai greu moment al carierei: „Pasul în Olanda. Nu știam limba, a fost prima dată când am plecat singur de acasă. A fost o perioadă grea, a fost și anul cu COVID, nu-mi puteam vedea familia. A fost cel mai greu an al carierei, nu am reușit să mă acomodez, să mă familiarizez cu colegii, orașul, frigul...”.
... începuturile în fotbal: „Mi-a plăcut fotbalul de mic, urmăream cu bunicul la televizor. Acolo a început să mă atragă. Apoi am început să joc în Spania, la futsal, așa a început. Locuiam într-un sat mic și nu aveau echipă de fotbal, așa că am început cu futsalul, am jucat 2 ani, apoi am început să joc într-o localitate mai mare”.
... cum a ajuns să fie fundaș dreapta: „Am jucat pe tot terenul, practic. Prima dată am fost mijlocaș central, apoi am făcut banda pentru că eram foarte rapid. Calleja (n.r. - Javier), antrenorul de la Villarreal, m-a sunat. Jucam la Villarreal C și mi-a zis că vrea să joc la juniori în Copa del Rey, dar fundaș dreapta. Acolo am făcut un turneu bun și anul următor am rămas pe acea poziție”.
{{text}}