Am sperat degeaba!

În iulie 2023, Marcel Ciolacu a sesizat că nu-i în regulă ce se întâmplă cu nou construitul stadion din bulevardul Ghencea. Pe care Clubul Sportiv al Armatei Steaua, unitate a MApN, refuza să-l închirieze și FCSB-ului, ceea ce provoca serioase pagube materiale. În ideea că, deși ridicată din bani publici, arena respectivă, socotită de CSA ca fiind proprietatea sa!, nu era exploatată corespunzător și, pe cale de consecință, nu producea veniturile dorite.

Pe lângă cauze obiective, șeful Guvernului a sugerat c-ar fi în joc, vinovate, și orgolii. Lăsând de înțeles că juristul CSA și-a depășit uneori atribuțiile, premierul l-a nominalizat pe colonelul Talpan, dar s-a ferit să dezvolte subiectul. A lansat însă avertismentul că nu va permite nimănui să strice lucrurile din ambiții personale. A atras atenția că "oamenii din sport au dreptul să vorbească".

Ciolacu a făcut chiar mai mult. A anunțat că va trimite la CSA, neîntârziat, Corpul de Control al prim-ministrului și și-a ținut cuvântul. Moment în care am sperat toți că organul respectiv, competent și riguros, va clarifica situația astfel încât să ne lămurim dacă și cine a greșit. Implicit, dacă va fi tras cineva la răspundere și cine anume. Căci era de anticipat că experții Corpului de Control vor fi capabili, grație profesionalismului lor, să pună degetul pe rană.

Din păcate, am sperat degeaba! Conform unor surse oficiale invocate de ziarul Libertatea, Corpul de Control al prim-ministrului n-a reușit în jumătate de an să întocmească un raport de care să se declare mulțumit măcar Marcel Ciolacu! Verificarea cu pricina ar fi ajuns la rezultate neconcludente, lipsite de semnificație, urmare a cărora șeful Executivului ar intenționa să ceară reluarea anchetei.

OK, am luat act de exigența premierului. Acesta n-ar vrea să lase treaba neterminată. Salutăm perseverența. Mai departe însă, noi, plătitorii de taxe și impozite, cum ar trebui să reacționăm? Concret, la ce-ar trebui să ne așteptăm în condițiile în care până și la un asemenea nivel, cel mai înalt în societatea românească de azi, lucrurile rămân în ceață, încurcate, chiar și după 6 luni de analiză?! S-ar cuveni să fim optimiști sau mai degrabă nu?!