Reportaj GSP la stadionul de vis în care joacă Radu Drăgușin » Propulsați în altă dimensiune! + Pas cu pas: tot ce face Drăgușin în ziua meciului în noua lui casă de 1,2 miliarde

Radu Drăgușin, 21 de ani, a semnat pe șase sezoane și jumătate cu Spurs. GSP.ro a fost la Londra pe Tottenham Hotspur Stadium, arena de 1,2 miliarde de euro. Noua lui casă. Primul joc pe teren propriu, pe 26 ianuarie, în Cupa Angliei, împotriva lui Manchester City.

Radu Drăgușin a debutat la noua sa echipă, jucând în ultimele zece minute ale meciului cu Manchester United, 2-2 pe Old Trafford în Premier League. Dar prima sa apariție pe Tottenham Hotspur Stadium e așteptată pe 26 ianuarie, în „16-imile" Cupei Angliei, împotriva campioanei Manchester City.

Aici se integra White Hart Lane. Hotspur Stadium e mult înaintea vremurilor

După ce a semnat un contract pe șase sezoane și jumătate, „tricolorul" în vârstă de 21 de ani (22 pe 3 februarie) ar putea rămâne o lungă perioadă la Spurs.

Am vrut să-i vedem „casa", să pătrundem în minunata arenă de 1,2 miliarde. Apropiindu-ne de stadion, am descoperit cartierul Tottenham, din nordul Londrei, mai potrivit bătrânei White Hart Lane, care a găzduit echipa londoneză 118 ani, între 1899 și 2017, tot secolul XX și dincolo de el.

Cartierul muncitoresc pare pierdut în timp, vechi, trist, mult în urma evoluției tehnologice. Aici, White Hart Lane se integra. Dar ea a fost demolată în 2017 și, exact pe același loc, a aterizat Hotspur Stadium și diferența sare în ochi de la distanță. Un OZN mult înaintea vremurilor, din beton, oțel și sticlă.

De la Bobby Buckle, primul căpitan, până la al Radu Drăgușin

Cum ai deschis ușa, plonjezi în altă dimensiune, din prima clipă. Treci prin filtrul ca la aeroport și, înainte să pornești în turul stadionului, te pierzi în universul magazinului clubului. 

Poți rămâne aici câteva minute, poți întârzia o oră, atât sunt de multe suvenirurile care îți fac cu ochiul din toate colțurile.

Cobori într-un mic amfiteatru, unde admiri zece minute de istorie Spurs pe un ecran uriaș. Inclusiv pe Bobby Buckle, unul dintre puștii care au fondat Tottenham Hotspur, în 1882. Nici nu împlinise 14 ani când a evoluat întâia oară. A fost primul căpitan și primul marcator al echipei.

Pe un culoar, găsești panoul cu toți jucătorii lui Spurs, începând din 1908, de la startul în campionat. Printre ei, trei români, doi în anii ‘90, Gică Popescu (1994-1995) și Ilie Dumitrescu (1994-1996), ultimul fiind deasupra israelianului Ronny Rosenthal și a germanului Jurgen Klinsmann. La anii 2010, Vlad Chiricheș (2013-2015). Al patrulea, Radu Drăgușin, sosit pe 11 ianuarie, urmează să apară și el pe panou.

Radu Drăgușin, lângă liderul Son? „Nu va sta acolo"

Lași în spate trecutul, prezentul te trage spre el cu forță. Iei scările rulante sau lifturile spre etajele de sus, 2, 3, 4 și 5, unde vezi ce se ascunde în spatele tribunelor, restaurantele, barurile cu vinuri scumpe și șampanie Moet, lojele luxoase, cu canapele și fotolii de relaxare, dar ești mult mai atras de primul nivel, cel în care se plănuiește și se pregătește meciul. Zona jucătorilor.

Cum ai depășit spațiul dedicat zonei mixte, pentru interviuri, în dreapta e sufletul lui Tottenham. Vestiarul e vast, modern, jucătorii sunt așezați în semicerc într-un spațiu deschis. 

Tricoul alb cu numărul 6 și numele Drăgușin pe spate e lângă cel al căpitanului sud-coreean Son Heung-min, plecat acum la Cupa Asiei. Te așezi pe scaunul din piele din dreptul numărului 6 și ai impresia că îți privești colegii de la Spurs prin ochii „tricolorului".

O doamnă aflată lângă vestiar pentru a răspunde zâmbind tuturor curiozităților vizitatorilor (ai senzația că majoritatea sunt sud-coreeni veniți pentru eroul lor Son) te lămurește: 

„Drăgușin nu va sta acolo, acelea nu sunt locurile jucătorilor. Tricourile sunt așezate în ordinea numerelor numai pentru vizitatori", spune ea. Printre tricourile echipei masculine, și două ale celei feminine. England și Neville.

Mesaj pentru Radu Drăgușin în sala de încălzire: „Crede în coechipieri"

Într-un colț e intrarea în zona de recuperare, după meciuri. Bazinul cu apă rece și dușurile. Dacă ieși din vestiar, char în față e sala de masaj. În stânga, e sala de încălzire, din care nu lipsește nimic. Saltele de gimnastică și stretching, greutăți pentru forță, benzi de mers și alergat... 

Pe un perete e un mesaj cu litere mari: „Crede în coechipieri". Și alt mesaj: „Muncește pentru ceilalți". Într-un sport colectiv, echipa e totul.

În capătul culoarului, birourile managerulului Ange Postecoglou și ale staffului său. Chiar lângă, restaurantul fotbaliștilor. „Dacă se reunesc direct la arenă, apar la patru ore de meci și mănâncă la restaurant când mai sunt trei ore și un sfert de startul jocului. Ce meniu au? Înaintea partidei, carbohidrați. La sfârșit, proteine", ne zice aceeași doamnă întâlnită în vestiarul Spurs. 

„Nu vin însă întotdeauna la acest restaurant. Uneori, mănâncă la centrul sportiv înainte de meci. Depinde de program, depinde de ce dorește managerul".

62.850de locuri are Tottenham Hotspur Stadium, cea mai mare arenă de club din Londra. Întreg proiectul a costat 1,2 miliarde de euro

Oaspeții pierd de la vestiare. Al lor seamănă cu o baie. Faianță și bănci de lemn

Vestiarul oaspeților e incomparabil. Spurs au condiții de secolul XXI, adversarii stau însă într-o „baie" mai mare, cu faianță albă pe pereți și cu bănci de lemn, luate parcă din parcuri. Zona de masaj a rivalilor arată mai bine decât vestiarul lor.

De aici vin cele două echipe și se întâlnesc în holul comun. În fața lor, tunelul nu prea larg, de-o parte și de alta fiind cocoșul cățărat pe minge, simbolul lui Tottenham.

În partea de sus a tunelului, se vede limpede mesajul „Come on you Spurs". Cu acest mesaj ies pe gazon jucătorii lui Ange Postecoglou. Inspirați, motivați.

30de lire sterline este prețul pentru un adult al turului Tottenham Hotspur Stadium (27 de lire pentru studenți și persoane trecute de 65 de ani; 18 lire pentru copii și gratis pentru copii sub 5 ani)

Ce află Radu Drăgușin: „This is my club. My one and only club"

Arena te impresionează de la primii pași în iarbă. Tribunele se înalță spectaculoase, spre cer, în albastrul ultramarin al tuturor scaunelor. Seamănă cu un stadion de fotbal american și nu degeaba, se joacă și NFL aici, fotbal american, nu doar fotbal clasic.

Sus, deasupra peluzei South Stand, pe acoperișul transparent, același cocoș pe minge al lui Tottenham, aurit de această dată.

Pe cele două tribune lungi și pe a doua peluză, North Stand, mesajele motivaționale se schimbă sincronizat, electronic. „To dare is to do" (A îndrăzni înseamnă a face), motto-ul clubului. Sau „This is my club. My one and only club" (Acesta este clubul meu. Unicul meu club). Sau „The game is about glory" (Jocul înseamnă glorie).

6,4kilometri este distanța de la Tottenham Hotspur Stadium până la Emirates, arena lui Arsenal. Ambele se află în nordul Londrei

Terenul de fotbal „dispare" sub cele două peluze la duelurile de NFL

Terenul e puțin înălțat, mai sus cu 20-30 de centimetri peste nivelul solului. O tânără care stă chiar lângă banca de rezerve explică: „Dedesubt e suprafața de joc sintetică folosită la meciurile din NFL".

Gazonul de fotbal „dispare" sub cele două peluze când sunt partide de Național Football League ori de box ori concerte.

Terenul era acoperit de instalații de insoliere artificială pentru stimularea fotosintezei (lămpi UV care ajută la creșterea gazonului). Nimic nu e lăsat la voia întâmplării.

Încheiem turul stadionului în sala de presă. E mai aproape de teatru decât de conferințe. Te simți ca la o piesă de teatru. Acolo intră doi dintre actorii principali. Antrenorii. Spectacolul s-a terminat.

Citește și alte știri de fotbal internațional: