Faceți stadioane să mănânce banii!

Poate vă întrebați de ce plătiți taxe mai mari, de ce crește inflația, de ce statul impozitează 45% concediul medical? De ce, de ce, de ce? Dar știați că stadioanele construite la noi aduc găuri de zeci de milioane de euro, anual? Și știți că voi le plătiți, da?

Ne-am plâns mulți ani că nu mai există infrastructură sportivă, că statul a lăsat sportul în paragină, că stadioanele sunt distruse și arată ca niște grajduri ale fostelor CAP-uri, părăsite pe câmpurile patriei.

Ușor-ușor, politicul s-a implicat, noroc și cu niște federații, cu organizarea unui Euro, li s-a mai deschis unora orizontul, așa că s-au construit stadioane noi. Dar ce facem cu ele? Se joacă fotbal, de multe ori cu ele aproape goale, concertele de muzică nu prea sunt, că e chiria mare, iar la șușele organizate de primării, acolo se papă banii altfel. Într-un studiu oferit radio Sport Total FM de vicepreședintele Comisie pentru Tineret și Sport din Camera Deputaților, Brian Cristian, s-au adunat datele financiare prin Legea 544 către Primării, Consilii Județene și Ministere care întrețin noile stadioane construite ale României. 

Prin cercetare s-a dorit o îmbunătățire a infrastructurii sportive din țară, în sensul în care ar merita construite arene sportive, dacă sunt eficiente, și pe termen lung, cum ar putea să fie sustenabile. Găurile financiare sunt de ordinul a câtorva zeci de milioane de euro, vorbim de un studiu realizat pe aproximativ 40 de stadioane din țară.

Costuri exorbitante

La finalul lui 2022 au ieșit niște cratere financiare în evidență, de care s-au speriat și angajații stadioanelor. Ca să înțelegeți, treaba e simplă, cetățenii orașului plătesc o dată pentru construcția arenei, banii vin tot de la noi, de la plătitorii de taxe. 

După 5 sau 10 ani, românii mai plătesc încă o dată valoarea stadionului, din cauza proastei administrații. Așadar, cea mai mare „gaură” financiară a fost înregistrată în cazul Arenei Naționale din București. Cel mai mare stadion al țării a ieșit în pierdere cu aproximativ 15.000.000 de lei, la finalul anului 2022, adică 3 milioane de euro.

Se constată că, anual, câteva stadioane ale României au adus o gaură de vreo 10 milioane de euro, așa, lejer! Și parcă spunea Țiriac: „Românii au bani, domnule!”

Și vă oferim câteva detalii, câteva sume ale stadioanelor din România:

Arena Națională (București)

• venituri totale: 6.680.000 lei 
• cheltuieli de administrare: 21.840.000 lei 
• balanță: minus 15.159.947 lei

„Ion Oblemenco” (Craiova)

• venituri: 1.854.000 lei 
• cheltuieli: 11.220.000 lei 
• balanță: minus 9.366.000 lei

Steaua (București)

• venituri: 1.254.000 lei 
• cheltuieli: 6.847.000 lei 
• balanță: minus 5.593.000 lei

Cluj Arena (Cluj-Napoca)

• venituri: 4.350.000 lei 
• cheltuieli: 6.900.000 lei 
• balanță: minus 2.550.000 lei

„Tudor Vladimirescu” (Târgu Jiu)

• venituri: 292.768 lei 
• cheltuieli: 2.115.000 lei 
• balanță: minus 1.822.232 lei

Arcul de Triumf (București)

• venituri: 334.739 lei 
• cheltuieli: 1.769.184 lei 
• balanță: minus 1.434.000 lei

Dom’ ministru, ne ajutați cu subvenția aia la Arcul de Triumf?

Un alt caz interesant vine de la Arcul de Triumf, dacă intră organele de anchetă în curtea stadionului, vor simți miros de bani mulți, cum curg banii, bancnote, subvenții, cazări dubioase, angajări pe datorii politice etc.

De curând, Alin Petrache, șeful rugby-ului românesc, a izbucnit la adresa directorului Complexului Sportiv Arcul de Triumf, Popa Dan, numit acolo, evident, politic. Pentru a-și face treaba, omul voia să încarce rugby-ul românesc cu o chirie astronomică, pentru că erau cheltuielile cam mari. Înțelegem și noi că un stadion necesită cheltuieli, dar parcă prea mulți bani. 

Conform scrisorii semnate de Popa Dan către premierul Ciolacu, în 2023, totalul cheltuielilor cu Arcul de Triumf a fost de 5.457.178 de lei, adică un milion și ceva de euro. Și asta nu e tot. Bazându-se pe lege și pe aprobările ANS-ului, domnul Popa îi reamintește premierului: 

Bugetul de stat aprobat de Agenția Națională pentru Sport pe anul 2024 pentru Complexul Sportiv Național “Arcul de Triumf” București prevede subvenție în valoare de 1.000.000 lei pentru bunuri și servicii (cheltuieli de întreținere și funcționare) și 1.779.263 lei cheltuieli cu salariile (anexă 2). 

În considerarea tuturor celor anterior expuse, prin care constatăm subfinanțarea Complexului Sportiv Național “Arcul de Triumf” București pentru a putea funcționa, va rugăm, în consecință, domnule Prim – Ministru, să ne sprijiniți cu acordarea subvenției necesare acoperirii cheltuielilor minime de întreținere a complexului sportiv în vederea îndeplinirii obiectului de activitate și al obiectivului pentru care acesta a fost construit.

Adică așa se face, ați înțeles? Se stă cu mâna întinsă la Guvern, subvenție, subvenție, subvenție! Dă și tu câteva milioane, Ciolacule, că dai din banii românilor, cât să coste și un stadion!

Cum administrează băieții deștepți un stadion

În România există tendința omului de rând să spună că e normal ca statul să subvenționeze, să arunce cu bani, să iasă pe minus în absolut tot ce face, chiar dacă cetățeanul este sufocat de taxe. Nu avem educație financiară și am rămas fix ca în vremea comunismului, adică statul are voie. 

Observăm că toate arenele noi de la noi sunt adevărate găuri financiare, așa că am apelat la Primăria Lyon. Stade de Gerland este al orașului, deschis în 1926, renovat de 3 ori, 80, 86 și 98, costuri totale 32,7 milioane de euro. 

Profitabil, bătrânul Gerland a rămas doar rugbyului și altor evenimente de divertisment, iar Olympique Lyon s-a mutat pe un stadion nou-nouț, Groupama Stadium, în 2016, iar la finalul lui 2023 arena era deja profitabilă.

În 2023, doar din bilete și abonamente, numai echipa de fotbal Olympique Lyon a adus încasări de 6,3 milioane de euro, iar stadionul a avut încasări de 21 de milioane de euro cu toate evenimentele. 

Stadionul este pe profit, din 2016. Pentru toți cei de acolo, situația este puțin îngrijorătoare, întrucât Olympique Lyon are probleme, anul trecut au fost 10 milioane de euro din încasări din ticketing și abonamente, iar un minus de aproape 4 milioane reprezintă o problemă.

Dar noi mergem pe ideea că statul are bani, că statul știe să administreze, deși vedem minus peste tot. Apropo, vedeți că la Târgoviște s-a renovat un stadion, se construiește altul nou-nouț, iar la Chindia bate falimentul în geam. Nu-i nimic, haideți să mai construim stadioane la Obârșia Lotrului, Târgu- Cărbunești, Lugoj, Adunații Copăceni, Spermezeu, Onești și Băile Tușnad. Să vedeți atunci ce-o să facă ăștia de al Coldplay, tur al României, zi de zi, apoi se opresc la Craiova, la Extensiv Intensiv Festival ăla! Gata, s-a rezolvat problema! Cât să coste, bă, și Coldplay?