Nu s-a scurs nici o lună de când, pe 12 februarie, dezavuam aici intenția IFAB, așa-numitul "gardian al legilor jocului" din fotbal, de a introduce cartonașele de culoare albastră.
Menite să sancționeze cu eliminare temporară, ca în rugby ori în handbal, pe autorii unor faulturi considerate strategice și pe jucătorii ce protestează zgomotos la deciziile arbitrilor.
De fapt, împărtășeam punctul de vedere al unor tehnicieni reputați, Ancelotti, Guardiola și Klopp printre ei, care nu-și ascunseseră temerea că, în loc să simplifice lucrurile, inițiativa IFAB mai degrabă le va încurca. Fie și prin aceea că le va conferi mai multă putere cavalerilor fluierului.
S-au alăturat celor citați, de pe o listă lungă, Aleksander Ceferin, șeful UEFA, ca și Edi Iordănescu. Selecționerul „tricolorilor” a socotit cartonașul albastru „o inepție” și a tras atenția că „în ritmul ăsta, curând se va sta cu manualul de utilizare pe bancă pentru a confrunta live regulamentul!”. De acord.
Numai că, știți proverbul, câinii latră și ursul merge. În ciuda numeroaselor reproșuri, International Football Association Board, for înființat în 1886 (FIFA în 1904), nu s-a arătat dispus să renunțe. Într-adevăr, a anunțat că nu va implementa noile cartonașe în 2024, dar și că va continua să le testeze în competiții minore.
Cum FA, federația cu sediul la Londra, pare să fi fost una dintre inițiatoarele proiectului, s-a discutat chiar despre utilizarea cartonașelor "revoluționare" în fazele de început ale Cupei Angliei, întrecere inaugurată în 1871!
Totul însă, dezbateri și polemici, până zilele trecute, când însuși președintele FIFA a simțit nevoie să intervină energic și să liniștească spiritele. Hotărât, Gianni Infantino n-a lăsat loc de dubii, de interpretări: "Cartonașele albastre nu vor fi folosite în fotbalul profesionist. FIFA se opune... Tradiția trebuie respectată și cartonașul albastru nu va exista!". Ferm și la obiect, nu?
Veți spune că, asemenea lui Ceferin, și-a dat și Infantino cu părerea ca să nu tacă. Să facă impresie. Pentru ca, pe de altă parte, IFAB să-și vadă de treabă, povestea cu ursul.
Nu-i însă așa. Deoarece IFAB nu poate hotărî nimic, chiar nimic, fără aprobarea FIFA, în condițiile în care 4 dintre cei 8 votanți de la IFAB provin de la FIFA, ceilalți 4 reprezentând federațiile din Anglia, Irlanda de Nord, Scoția și Țara Galilor.
Pentru a trece orice proiect, IFAB are nevoie, așa prevede regulamentul, de votul a două treimi din cei 8 membri și nu-l va obține niciodată, 6 din 8, dacă votanții FIFA, desemnați pe rând, se vor opune. Cât FIFA va zice nu, ce susține Infantino, IFAB va fi legat de mâini și de picioare.
Sunt semne, plecând de la atitudinea FIFA, de la refuzul lui Infantino, că putem răsufla ușurați. Că am scăpat de o schimbare ce nu promitea nimic bun, ci doar încărca și încurca. Nu degeaba Ancelotti reclama că "Oricât m-aș strădui, cartonașelor albastre nu le văd sensul!". Nu prea le vedea nimeni.
{{text}}