„Sferturile” Ligii Campionilor redefinesc acest sport. 4,5 reușite pe meci, față de 2,5 spre 3, cât e cifra eficacității fotbalului din ultima jumătate de secol
După ce epitetele se epuizează, e indicat să ne mai uităm o dată peste cifre. Chiar și frumusețea fotbalului poate fi cuantificată. Numai că muritorii de rând nu pot avea acces la acest exercițiu de aritmetică. Aproape că nu ne vine să credem cum s-a jucat în cele patru meciuri din Ligă. La ce intensitate, cu ce viteză, dar mai ales cu ce eficiență.
Cifrele lor
3-3, 2-2, 2-3, 2-1. Scoruri înregistrate la Madrid (pe două stadioane), la Londra și la Paris. Adică în locuri unde fotbalul se încinge la cea mai înaltă temperatură. 18 goluri, adică 4,5 pe meci.
Ultimele turnee finale de Cupă Mondială n-au reușit să urce media până la 3, uneori ea a coborât chiar și spre 2,5, iar în marile campionate occidentale e cam la fel. Liga Campionilor oferă o altă abordare, și trebuie neapărat ținut seama că a fost vorba de manșele tur, cu drept de recurs peste o săptămână. Când știi că mai urmează un meci, nu te prea avânți, lași deznodământul, fotbalul tranșant, pentru retur. Dar iată că n-a fost așa, realitatea ne-a contrazis.
Cifrele noastre
Iată acum și scorurile noastre, românești, indigene, neaoșe, din ultimul weekend al Superligii. 1-1, 1-4 și 2-0 în play-off, apoi 1-0, 0-4, 1-1, 0-0, 1-0 în play-out. 17 goluri în 8 meciuri. Media abia sare de două goluri per meci, asta în condițiile în care au ieșit din matrice un 0-4 (Petrolul-Voluntari) și un 1-4 (Rapid-CFR), rezultate la care nu se aștepta nimeni și care ameliorează considerabil situația.
Cu o rundă mai înainte, una în care nu se înregistraseră asemenea diferențe mari, se înscriseseră în cele 8 meciuri (play-out plus play-off) doar 15 goluri. Adică media coborâse sub 2, ceea ce la noi se întâmplă frecvent.
Acea graniță de 2,5
N-are rost să facem comparații între fotbalul din Champions League și cel din campionatul românesc, pentru că s-ar putea să ajungem la concluzia că vorbim despre sporturi diferite. Dar putem să ne întrebăm din ce resorturi reiese această medie colosală, de 4,5 reușite pe meci, aproape dublă față de nivelul obișnuit.
Nu întâmplător, în limbajul pariorilor, când se estimează câte goluri se vor marca, pragul e ”sub 2,5” sau ”peste 2,5”. Adică pe acolo e limita de demarcație dintre un meci cu goluri multe și unul cu goluri puține.
Se începe tare, se continuă la fel
Trebuie observat că în trei dintre cele patru ”sferturi” (cu excepția meciului de la Paris) s-a marcat în primul sfert de oră, ba chiar, pe cele două arene madrilene, s-a înscris în minutele 2, respectiv 4. Iar pe Bernabeu în minutul 14 era deja 2-1, după 0-1 în start. Ceea ce denotă o preocupare a echipelor mari de a fi tranșante, de a nu aștepta greșeala adversarului, de a produce faze ofensive, de a marca.
De remarcat iarăși că aceste echipe de mare clasă, atunci când dau un gol, umăresc să-l înscrie imediat pe următorul. Așa au făcut Realul (de la 0-1 la 2-1), City (de la 2-1 la 2-3), PSG (de la 0-1 la 2-1). Și reușesc aceste veritabile revărsări ofensive chiar dacă în fața lor se află niște adversari de aproximativ aceeași dimensiune cu a lor, cu fundași cotați la zeci de milioane de euro ”bucata”.
Niște expresii desuete
Nu se știe ce ne vor aduce retururile de săptămâna viitoare, s-ar putea ca acesta să fi fost momentul de vârf din punctul de vedere al eficienței. Dar ideea principală e că fotbalul se joacă, nu se păcălește. Cine pune placa aceea cu ”organizarea jocului” sau pe cea cu ”fotbal tacticizat” începe să devină desuet. Nu există fotbal organizat sau dezorganizat, tacticizat sau netacticizat. Există fotbal bun și fotbal prost, categorisirea aceasta (ochiometrică, e adevărat) pare cea mai corectă.
{{text}}