Adrian Ilie, unul dintre atacanții români pursânge din istoria recentă, împlinește astăzi 50 de ani. De ziua lui, Gazeta Sporturilor scoate din arhivă 50 de fotografii uitate cu cel supranumit „Cobra”, plus rândurile pe care ziarul i le dedica în 1998, anul în care a fost recompensat cu premiul pentru „Fotbalistul Anului”.
O jumătate de secol și amintiri cât pentru o viață. Adrian Ilie, fostul atacant de la Electroputere, Steaua, Galatasaray, Valencia ori Alaves, împlinește o vârstă rotundă. Geniul rebel de odinioară nu mai e implicat direct în fenomen, astăzi e doar analist TV, după ce a refuzat să ia calea antrenoratului după retragerea din fotbal.
Adrian Ilie deține un CV de superstar: trei titluri, o Cupă și o Supercupă alături de Steaua, „eventul” în Turcia, alături de Galatasaray, titlu, Cupa și Supercupa Spaniei alături de Valencia, plus Cupa UEFA Intertoto cucerită alături de „lilieci” și alte două finale de Champions League, în ediții în care a făcut parte din lotul spaniolilor (2000, 2001).
La mulți ani, Cobra! 50 de fotografii cu Adrian Ilie din arhiva Gazetei Sporturilor
„Adrian Ilie, steaua care răsare”
În 1998, probabil cel mai spectaculos an din carieră, Gazeta Sporturilor îi acorda prestigioasa distincție „Fotbalistul Anului”, la capătul unui an în care se transferase la Valencia și marca pentru România la Campionatul Mondial, în fața Columbiei.
Iată ce scria Gazeta despre „Cobra” Adi Ilie, în momentul în care-i acorda premiul atacantului:
„«Românii pot sta linștiți. Dacă Hagi e steaua care apune, Adrian Ilie este, în mod sigur, steaua care răssare». Așa se exprimau comentatorii Eurosportului după superbul gol înscris de Adi în partida cu Columbia, de la Campionatul Mondial din Franța
(...) Cu un caracter controversat, arogant din fire și mereu cu nasul pe sus, lui Ilie i se pot ierta toate aceste defecte dacă-l priveștui doar câteva minute cum mângâie și îmblânzește mingea, cum face din cei mai aprigi apărători simpli figuranți, iar din portari niște spectatori rămași cu gura căscată.
Poate când se va maturiza și-n gândire, Adrian Ilie îl va face într-adevăr uitat pe Hagi”, scria Gazeta în decembrie '98.
„Cobra” îi devansa în clasamentul final al Anchetei pe Gheorghe Hagi, Gică Popescu, Bogdan Stelea și Ionuț Lupescu.
Adrian Ilie, în 2021, în studioul Gazetei Sporturilor: „Sunt mai apreciat în Spania decât în România”
Adrian Ilie a făcut mai multe dezvăluiri de marcă în 2021, la emisiunea „Prietenii lui Ovidiu” de pe GSP.ro. Amintiri și întâmplări din cariera „Cobrei”, povești de la Valencia și echipa națională, cel mai frumos meci, dar și cea mai mare dezamăgire din fotbal, toate au fost dezvăluite în exclusivitate.
Iată cele mai interesante declarații oferite de „Cobra” în studioul Gazetei:
„Nivelul e scăzut, înainte orice echipă avea 3-4 jucători care te speriau. Nu conta echipa, inclusiv U Cluj, Bistrița, jucători foarte buni. Acum nu mai vezi așa ceva. Uitați-vă la restul că au evoluat, noi ne-am dus în jos! Nu avem nicio echipă care să țină ritmul. Nu mai avem jucători, dar nici antrenori cu experiență. Uitați-vă că după Europeanul Under 21 noi n-avem nimic, în timp ce toată lumea a promovat”.
„Eu n-am lipsit în viața mea de la vreun antrenament și îl luam ca pe un meci. Antrenamentul îl duceam la perfecție pentru ca meciul să-mi fie mai ușor. M-am simțit foarte bine când eram OK fizic. Când nu te antrenezi, oricât de talentat ai fi nu poți să treci de adversar. Acum jucătorul român nu mai are explozia necesară, la unu contra unu pe Hagi nici nu-l vedeai când trecea pe lângă tine!”
„Cinci ani la Valencia... Nu e deloc ușor. Am stat acolo și am avut performanțe. În 2002 am câștigat campionatul, în '98 Cupa. Atunci am fost și fotbalistul român al anului. Acolo trebuia să te lupți ca să câștigi cu Real Madrid și Barcelona. Din păcate, n-am câștigat și Champions League, dar am acasă două cupe mici de finalist. Chiar și acum mă cunoaște lumea în Spania. Dau interviuri, fac poze, mă oprește lumea pe stradă. E mult mai OK decât în România. Mai multă lume mă apreciază acolo”.
„La Universitatea am ținut pentru că eram suporter și n-am pierdut niciun meci. În perioada Craiova Maxima eram copil de mingi, îi dădeam mingea mereu lui Silviu Lung, din spatele porții. Iar primele mele meciuri le-am jucat cu numărul 8 pe spate. Era numărul lui Ilie Balaci, primul meu idol! Cârțu, Cămătaru, Ștefănescu erau imenși pentru mine, niște modele”.
Adrian Ilie: „Am ratat transferuri la AC Milan, Manchester United și Real Madrid”
„Cei de la Valencia au vrut să mai stau doi ani, dar am plecat. Cred că asta este cea mai mare greșeală a carierei mele. Trebuia să rămân acolo încă doi ani, dar după cinci ani voiam să fac o schimbare. Avusesem oferte foarte bune, inclusiv de la AC Milan, Manchester United și Real Madrid. Președintele de la Valencia a refuzat oferta de la Real Madrid și mi-a spus clar că n-o să-mi dea drumul să plec. Atunci trebuia să plec la Real la schimb cu Davor Suker și mai plăteau încă 20 de milioane... Nu m-au lăsat”.
„(...) Atunci a fost perioada când Claudio Ranieri mi-a zis "Cobra" și când publicul mă venera. După ce-am câștigat campionatul, se știa că nu mai rămân, iar publicul m-a obligat să vorbesc cu ei din peluză, la microfon. Lumea m-a regretat când am plecat! Dacă aș putea să decid acum, aș fi preferat să rămân la Valencia. Eu am luat decizii bune în general. Când am plecat la Galatasaray, o echipă campioană, toată lumea m-a acuzat, inclusiv presa din România, că merg la o echipă de pe locul 16”.
„Cel mai drag meci? Cu Columbia, de la Mondial. Am mai avut meciuri bune. Cu Portugalia acasă, cu Irlanda în deplasare, meciuri importante, meciuri cu miză care trebuiau câștigate. Mai de uitat e meciul cu Slovenia, de pe Ghencea. Nu mai putem întoarce nimic acum... Dacă ar fi după noi, ar trebui să întoarcem foarte multe meciuri”.
„Hector Cuper ținea ședințele la Valencia câte o oră, două. Mă plictiseam, totul era la tablă, în ziua meciului. La națională erau la fel, lungi. Nea Mircea Lucescu, Benitez sau Ranieri făceau ședințe mai scurte, compacte. Pe nea Mircea l-am prins la Beșiktaș, un antrenor foarte bun, unul dintre cei mai mari cu care am lucrat. La același nivel cu Benitez și Ranieri”.
{{text}}