De acord cu Alex Băluță, autorul golului 2 al gazdelor, că FCSB-Rapid de sâmbătă „A fost un derby pe cinste”. Chiar a fost. A oferit celor 45.000 de spectatori adunați pe Arena Națională un fotbal de calitate. Modern, plăcut ochiului, peste nivelul obișnuit al Superligii. Deși FCSB a dominat autoritar repriza secundă, posesie 70%, egalul de 2-2 poate fi socotit echitabil.
Logic era ca el să mulțumească ambele formații, atât că până la urmă n-a mulțumit-o pe niciuna. Fiecare a avut ceva de reproșat, mai ales Rapid. Care a pretins, susținută inclusiv de unii analiști TV, că la 2-1 pentru ea arbitrii i-au refuzat un gol, înscris de Hasani, ce-ar fi dus meciul într-o altă direcție.
Așa a ajuns Dan Șucu, jos pălăria pentru cât a investit patronul Mobexpert în Grant!, să se plângă că abia acum a înțeles sensul expresiei „Rapid, singuri împotriva tuturor!”. Îmi pare rău pentru acționarul majoritar din Giulești, însă nu îi dau dreptate. Cred că patetizează și voi explica imediat de ce.
Până să analizez faza cu pricina, constat că FCSB, noua campioană a României, s-a văzut nevoită să amâne felicitările, masa și dansul. În rest, a jucat iarăși în stilu-i consacrat, impetuos, cu momente seducătoare. Numai că golgheterul ei și al campionatului, Florinel Coman, n-a mai strălucit ca altădată. Braun l-a ținut strâns și i-a luat destule mingi.
Spre lauda ei, Rapid a dovedit tărie de caracter. S-a reinventat. Reușind să răstoarne scorul de la 0-1 la 2-1, a obținut în final un punct meritat. Primul din 15 realizat în play-off, el trebuie trecut în dreptul lui Lobonț, dar și în al lui Bergodi. Că doar printr-un miracol ar fi putut Lobonț să schimbe componența și atitudinea echipei vișinii în numai 3 zile! O dată în plus, Rapid nu s-a dezmințit. A rămas același „Farmec al vieții” capabil de zboruri îndrăznețe, dar și de prăbușiri la fel de spectaculoase.
Și-acum, pe larg despre golul lui Hasani din minutul 23, refuzat pentru ofsaid la Rrahmani, poziție semnalizată de asistentul Florin Neacșu și validată de „centralul” Marcel Bîrsan. Comentând secvența la DigiSport, Marius Avram, ex-ecuson FIFA, a afirmat că golul trebuia acordat din măcar două motive. Deoarece Rrahmani nu i-a obturat vederea portarului Târnovanu și, doi, întrucât rapidistul n-a jucat mingea, ci s-a și ferit de ea. De aici concluzia, mai largă, că a fost gol valabil și arbitrii au greșit.
Cu tot respectul pentru prietenul meu Avram, dar nici lui nu-i dau dreptate. În ideea că, aflat pe traiectoria balonului expediat de Hasani, Rrahmani a trebuit să sară ca să nu blocheze șutul coechipierului. Deci nu există niciun dubiu, chiar niciunul!, că el l-a derutat pe Târnovanu, l-a influențat. În consecință, ofsaidul trebuia semnalizat și sancționat, iar golul anulat. Dacă Radu Petrescu ar fi intervenit din camera VAR, cum s-ar fi impus, n-ar mai fi apărut atâtea discuții.
Cât timp Regulamentul stipulează că se fluieră în situația în care „An obvious action which clearly impacts on the ability of an opponent to play the ball”, iar a impacta este sinonim cu a influența, reiese că Bîrsan a procedat corect. Golul lui Hasani nu trebuia validat.
{{text}}