Sporturi   •   Tenis   •   DOPAJ

Analiză BBC » Cazul Simona Halep produce o furtună: „Tenisul ce face, de fapt, descoperă dopați sau demolează nevinovați?”

Simona Halep vs Paula Badosa la Miami Open, foto: Imago

Articol de Oana Dușmănescu   —  miercuri, 08 mai 2024

BBC pune la îndoială justețea sistemului antidoping din tenisul mondial, pornind chiar de la cazul româncei Simona Halep, care a fost suspendată din circuitul WTA în urma unei încălcări a regulamentelor privind substanțele interzise.

O altă jucătoare, de data aceasta de dublu, Tara Moore din Marea Britanie, a pierdut doi ani din carieră din cauza dopajului. A revenit pe teren după ce a dovedit că a mâncat carne contaminată cu o substanță interzisă.

Agenția Internațională de Integritate în Tenis (ITIA), organismul independent care are ca misiune promovarea „unui tenis în care putem avea încredere” spune că „nimeni nu vrea să-i pună la zid pe jucătorii de tenis și nici să strice cariere întregi fără un motiv întemeiat”.

Unii jucători nu-și mai revin niciodată după suspendări îndelungate


Însă sunt multe cazuri de jucători care, în urma unor procese și proceduri îndelungate, întotocheate și injuste, au eșuat și cariera lor nu a mai revenit niciodată pe calea pe care se afla înainte de acuzații.

„Pentru ei e o simplă procedură. ITIA are o singură misiune - să ne condamne la cea mai dură pedeapsă posibilă, potrivit acuzațiilor”, a declarat Kamil Majchrzak, tenisman care a ocupat locul 75 ATP și care a primit un an și o lună de susupendare după ce a fost depistat pozitiv la un test antidoping, în anul 2022.

„Dar viața noastră atârnă aici de un fir de păr, nicidecum a lor”.

Simona Halep: „O adevărată tortură”


Vorbind despre cazul Simonei Halep, BBC subliniază că românca și-a susținut întotdeauna nevinovăția și a criticat de câte ori a avut ocazia procedurile ITIA, în timpul desfășurării acestora, descriindu-le ca pe o „adevărată tortură”.

Fostul ei antrenorul, australianul Darren Cahill, i-a acuzat pe reprezentanții ITIA că născocesc „false acuzații și false premise”, solicitând o schimbare din temelii a acestor proceduri.

Karen Moorhouse, președinte executiv al ITIA, recunoaște că întregul caz al lui Halep, fost număr 1 mondial, „ridică unele chestiuni corecte și importante". Dar agenția respinge cererea lui Cahill și spune că de fiecare dată face totul ca la carte.

Simona Halep, luând o pauză la antrenamentele de la WTA Miami, foto: Imago

Procesele înseamnă bani cheltuiți și traume psihologice

ITIA aplică același set de reguli stabilite de Agenția Mondială Antidoping (WADA) și poate fi pusă sub investigație dacă există suspiciuni că nu le-ar aplica vreodată în mod corect.

La fel ca Halep, Majchrzak a fost descoperit pozitiv la un test doping în 2022 și a susținut tot timpul că e nevinovat, adăugând că toată povestea a fost pentru el una deosebit de traumatizantă.

Polonezul era o prezență obișnuită la cele patru turnee de Mare Șlem, își reprezentase țara la Jocurile Olimpice de la Tokyo și ajunsese în cel mai înalt punct al carierei sale când a aflat că una dintre probele sale biologice conținea urme dintr-un steroid anabolizant.

Majchrzak s-a apărat, spunând că una dintre băuturile sale nutritive fusese contaminată. ITIA a testat pachetele nedesfăcute din același supliment și a găsit substanța interzisă și în acestea.

Pentur că-și ispășise deja șapte dintre cele 13 luni de suspendare, tenismanul polonez a decis să nu mai atace decizia. A revenit pe teren în ianuarie 2024.

„Am depus mult efort, am muncit cu psihologul meu, cu antrenorii, cu soția și cu întreaga mea familie pentru a trece prin cea mai devastatoare perioadă a vieții mele, când credeam, de fapt, că nu mai aveam o viață”, a declarat Kamil Majchrzak.

Jucătorii spun că pauzele lungi și incerte îi devastează

„Nu mai aveam niciun scop. Întreaga mea existență se raporta la tenis. Brusc, nu mai știam dacă aveam să mai joc sau nu. A fost ceva absolut zdrobitor”.

În acest moment, polonezul a câștigat 30 din primele 35 de partide de după revenire și se apropie de poziția 350 a ierarhiei ATP.

Tara Moore (31 de ani) a fost suspendată tot în 2022, după ce în organism i-au fost găsiți doi steroizi anabolizanți aflați pe lista de substanțe interzise a WADA - boldenon și nandrolon. În luna decembrie a anului următor, o comisie independentă a constatat că sursa ambelor substanțe a fost o bucată de carne mâncată în timpul unui turneu din Columbia.

După decizia finală, Moore a vorbit despre cele „19 luni de stres emoțional profund”, răstimp în care și-a văzut „reputația, poziția în clasament și bucuria de a trăi cum i se scurg toate printre degete”.

Iar cazul Tarei Moore încă nu a ajuns la final. ITIA încă vrea să demonstreze că nu a fost posibil ca ambele substanțe găsite în organismul sportivei să fie rezultatul unei porții de mâncare contaminată.

Moore s-a întors pe teren săptămâna aceasta la un turneu de nivel inferior, în Sardinia, după ce a ajuns să strângă bani de la public pentru a-și finanța revenirea sportivă.

Majchrzak estimează că a cheltuit undeva între 100.000 și 150.000 de euro cu apărarea în cadrul procesului său, lucru care i-a afectat serios contul bancar.

Dificultatea de a o lua de la 0 în circuit este cel mai mare obstacol

Când revin în circuit, jucătorii de tenis nu mai sunt clasați și se bazează doar pe invitații la diverse turnee. Majchrzak spune că se simte „binecuvântat” pentru că a fost invitat să joace la turnee mici, în Tunisia și Egipt.

Puținele puncte câștigate acolo au reprezentat o nouă rampă de lansare pentru el, încurajându-l să plece în Rwanda, la alte două competiții din ATP Challenger Tour. Pe una dintre ele a și câștigat-o.

În luna mai a mers la alte turnee challenger, în China și Taiwan, unde va juca în calificări.

„Încă am dificultăți financiare - trebuie să trăiesc, să mănânc, să funcționez," spune Majchrzak. „Jucând la acest turnee mici, trebuie să călătoresc și astfel pierd bani. De un an și patru luni pierd bani încontinuu”.

BBC se întreabă dacă în regulile ITIA există vreun strop de flexibilitate

In 2023, ITIA a efectuat 7.247 de teste doping, în cadrul și în afara competițiilor. Dintre acestea, doar 13 au fost pozitive și au condus la suspendări provizorii.

Halep și Majchrzak au fost doi dintre cei trei jucători de TOP 100 care au fost sancționați, pe lângă americanul Jenson Brooksby care a fost suspendat pentru că lipsise de la trei testări într-un singur an.

„Cred că marea majoritate a jucătorilor de tenis sunt curați și respectă regulile prevăzute de Tennis Anti-Doping Programme”, au spus oficialii ITIA.

„Este la fel de just să spunem că unii sportivi aleg să trișeze, iar alții încalcă regulile din cauza neglijenței sau a neștiinței”.

Halep, care a fost acuzată de două încălcări separate ale acestor reguli antidopaj, a primit inițial o suspendare de patru ani din partea unei comisii independente. Pedeapsa i-a fost redusă la o perioadă de nouă luni de către Tribunalul de Arbitraj Sportiv (TAS), care a considerat că este foarte probabil ca românca să nu fi luat substanța interzisă roxadustat „cu intenție”.

În cazul lui Majchrzak, ITIA a confirmat că acesta nu a luat cu intenție substanțele interzise. Dar s-a considerat că este responsabil pentru că ar fi trebuir să știe că suplimentele reprezintă „un risc semnificativ”.

Neglijența în doping - taxată ca intenție

Deși nu vrea să fie considerată „poliția” jucătorilor de tenis, ITIA recunoaște că în regulile mondiale antidoping nu există „flexibilitate în fața neglijenței”.

„Orice încălcare a regulilor antidoping - intenționată sau nu - poate avea multiple consecințe," subliniază oficialii ITIA.

Marcel du Coudray, antrenorul lui Majchrzak, a declarat de curând că ITIA arată prea puțină empatie față de sportivi și recurge la tactici de intimidare, obligându-i să accepte pedepsele.

Aceste acuzații sunt negate cu tărie de ITIA.

Majchrzak nu a folosit aceleași cuvinte dure ca Du Coudray, dar recunoaște că unii dintre jucători nu au de ales decât să accepte pedeapsa, pentru că nu au resurse nici financiare, nici mentale.

„Avocații mei au spus că am un caz care stă în picioare și am șanse de câștig dacă merg la TAS. Dar m-au avertizat că acolo procesul poate dura mult mai mult”, a spus polonezul.

Așa că a acceptat suspendarea, deși nu i s-a părut corect.

Simona Halep a picat un test anti-doping la US Open 2022 și a fost suspendată, Foto: Imago

De ce procesele acestea durează atât de mult?

”Halep are 32 de ani, a ratat un an și cinci luni din ceea ce putea fi asfințitul carierei sale. I s-a redus pedeapsa inițailă, ajungându-se la o sentință mai scurtă decât perioada pe care o petrecuse deja pe bară”, scrie BBC despre jucătoarea română.

Moore a revenit pe teren pe 30 aprilie 2024, după aproape doi ani de suspendare provizorie. Uneori investigațiile privind testele pozitive sut extrem de complexe, mai ales atunci când jucătorii neagă că ar fi luat substanțele interzise cu bună știință.

Cei incriminați trebuie să aducă dovezi în sprijinul său, ceea ce duce la alte anchete și testări din partea ITIA.

În cazul lui Halep, tribunalul independent a avut de citit 8.000 de pagini din partea ITIA și a avocaților jucătoarei.

„Audierea și decizia care-i urmează acesteia înseamnă finalul unui proces cronofag, care consumă o mulțime de resurse, lucru care știm că e foarte stresant pentru jucători”, a recunoscut ITIA.

„Preferăm să prevenim astfel de probleme de la bun început, de aceea punem accent pe educație”.

Majchrzak spune că înțelegea chestiunea complexității ascetor cazuri, dar spune că rezolvarea lor ar trebui să vină mai repede.

„Am susținut o singură versiune de la bun început, cu dovezi și detalii explicate. Am trimis tot ce mi s-a cerut cu mare viteză și tot au trecut șapte luni înainte să primesc suspendarea de un an și o lună. Carierele jucătorilor de tenis nu durează atât de mult și pierdem vremea pentru niște formalități”, a conchis tenismanul polonez.

1149 WTAeste locul de acum pe care îl ocupă Simona Halep

Citește și:

Show more
Loading ...
Failed to load data.

Show more
Loading ...
Failed to load data.