La capătul unui meci epic, întins pe durata a 103 minute, Real Madrid a învins-o pe Bayern Munchen în retur cu 2-1 și o va întâlni pe Borussia Dortmund în finala UCL. Nu toată lumea răspunde însă identic la întrebarea dacă, revenind spectaculos de la 0-1, formația blanca chiar a meritat victoria de miercuri seara? Părerea mea e că da.
Atât că-s destui cei care apreciază, inclusiv ziariști spanioli de renume, că Real s-a calificat și pentru c-au ajutat-o arbitrii polonezi. Care i-au refuzat lui De Ligt golul din prelungirile prelungirilor!
Aceștia sunt de ascultat în sensul în care asistentul Listkiewicz și „centralul" Marciniak s-au grăbit refuzând golul olandezului. Împotriva noilor reglementări, primul n-a așteptat încheierea acțiunii pentru a ridica fanionul la posibilul ofsaid al lui Mazraoui, iar celălalt a luat de bună semnalizarea de la tușă și a fluierat instant, ceea ce a făcut ca faza să nu mai fie judecată în camera VAR!
Unde s-ar fi constatat, pretind nemții, dar nu numai ei, că fundașul marocan al lui Bayern nu se găsea în afara jocului. Cum VAR nu s-a mai pronunțat, respectivii nu pot fi convinși de contrariu.
Susținătorii acestei variante, între care și comentatorii cotidianului Marca, îi reproșează lui Marciniak, logic, că n-a procedat la golul lui De Ligt precum la cel al lui Joselu de 2-1, acordat cu VAR după o analiză de 3-4 minute. Un argument, să admitem, greu de respins. Și mai greu e de explicat, cu atât mai puțin de scuzat, eroarea comisă de o brigadă încercată în atâtea și atâtea partide importante, de top.
Mă refer la una căreia i s-au încredințat, între altele, finala Mondialelor din Qatar 2022 și a Ligii Campionilor 2023. Pentru curioși, cel care a declanșat întreg scandalul, Tomasz Listkiewicz, e fiul lui Michal, președintele federației din Varșovia între 1999 și 2008.
Pe lângă arbitri, pe Bayern a înfundat-o însă, opinie mai largă, însuși antrenorul ei, Thomas Tuchel. Din dorința de a conserva avantajul de 1-0, acesta a ordonat retragerea și, încă mai grav, a operat schimbări neinspirate, una mai proastă ca alta! Așa i-a scos pe Sane și, de neînțeles!, pe Kane, în stare să pună presiune pe apărarea adversă, să țină de minge și să-i împiedice pe madrileni să forțeze în ofensivă cu mai mulți oameni. Tuchel tăindu-și astfel singur craca de sub picioare.
De partea cealaltă, Carlo Ancelotti a tras lozul câștigător cu Jose Luis Mato Sanmartin, zis Joselu. În măsura în care Kim și Choupo-Moting, trimiși în teren de Tuchel, n-au ieșit cu nimic în evidență, Joselu a înscris ambele goluri și a devenit eroul serii, salvatorul Realului!
Ce curaj pe „Carletto", unul de-a dreptul nebunesc, vecin cu disperarea, să apeleze într-un moment crucial la un atacant de 34 de ani, care nici măcar nu-i proprietatea Realului, ci e venit sub formă de împrumut de la Espanyol! Nu întâmplător Ancelotti colecționează trofeu după trofeu și se pregătește pentru al 5-lea triumf în Champions League ca antrenor, record absolut. Curajul e propriu celor puternici.
{{text}}