Echipa Dunărea Brăila, revenită după 2 ani în cupele europene, a terminat Final Four-ul pe locul 4, însă a fost foarte aproape de poziția a treia. Antrenorul Jan Leslie și interul Mireya Gonzalez au reflectat asupra întregului traseu din acest sezon.
Dunărea Brăila este singura echipă din Final Four-ul EHF European League care și-a început traseul din calificări. A încheiat competiția pe locul al patrulea, însă cu motive destule de mândrie și speranțe pentru progres în sezonul viitor.
A pierdut la scor sâmbătă în semifinale, 26-37 în fața Gloriei Bistrița, dar meciul pentru bronz a arătat o față diferită, mult mai bătăioasă, revenind de la un deficit de 7 goluri și ajungând la aruncările de la 7 metri, după 32 egal la finalul timpului regulamentar.
O singură ratare acolo și Nantes a câștigat, însă pentru Dunărea rămâne la disecat și prețuit întreaga experiență.
„Felicitări lui Nantes, este una dintre cele mai puternice echipe, despre echipa mea, ce pot să spun?”, a declarat după meci, la conferința de presă, antrenorul danez Jan Leslie Lund.
„Chiar dacă am avut probleme la început și am fost în urmă și în repriza secundă, nu am acceptat înfrângerea, nu am cedat, am continuat să luptăm și la final am fost atât de aproape să câștigăm! Poate nu era o victorie meritată, dar atunci când te lupți 60 de minute meriți credit pentru acest lucru”, a punctat el.
Jan Leslie: „Ne-am arătat partea puternică”
„Am mare respect pentru echipa mea, fetele mele, nu puteam cere mai mult în acest al doilea meci. A fost o echipă total diferită cea care a intrat pe teren și asta le-am cerut pentru că sâmbătă a fost o zi rea, un meci prost.
Asta s-a întâmplat. Acum ne-am arătat partea puternică, din nefericire pentru noi, am întâlnit însă un adversar tare”, a indicat Leslie.
Interul dreapta Mireya Gonzalez nu a avut cele mai grozave zile. Ea a cântărit însă din punctul de vedere al echipei ceea ce s-a întâmplat la Graz.
„Acum, după ce am pierdut această finală mică, nu este cel mai bun sentiment, dar aceasta este situația. Cred că trebuie să fim mândri pentru întregul sezon, pentru ceea ce am reușit.
Nu doar acest weekend, care este un pic dur, dar faptul că noi am început această competiție din calificări și am ajuns până în Final Four. Este un drum lung, sunt multe echipe bune care nu au ajuns aici, și chiar dacă îl încheiem cu această medalie de ciocolată, cred că trebuie să fim mândri de munca pe care am depus-o”, a subliniat spaniola.
Dunărea Brăila, din calificări până în Final Four
Întrebat ce simte mai puternic la capătul întregului traseu, dacă mândrie sau dezamăgire, antrenorul Jan Leslie a spus că ambele. „Poate am pierdut ceva din energie înaintea acestui weekend, dar, cum spunea și Mireya, unde am început?
În calificări, cu Valur, apoi am scos-o pe Dortmund, care anul trecut a fost aici, și pe Thuringer, care a fost de asemenea aici și noi am eliminat-o.
Așa că ești mândru, dar și un pic dezamăgit. Vom învăța și vom reveni mai puternici sezonul următor pentru că avem o echipă bună, am arătat-o deja. Trebuie să mai lucrăm la niște chestiuni, să ne rezolvăm problemele și să ne întoarcem”, a spus tehnicianul în vârstă de 52 de ani, care a venit în 2023 la Dunărea.
Înainte de executarea penalty-urilor, el și Helle Thomsen, 53 de ani, de asemenea fostă jucătoare daneză devenită antrenor, s-au îmbrățișat cu camaraderie.
„Am mare respect pentru Helle, este una dintre cele mai bune antrenoare din lume, ne cunoaștem de douăzeci de ani, amândoi știm că penalty-urile sunt ca și cum am arunca o monedă și apoi vedem cine câștigă.
Helle a avut un sezon bun, dar și dificil, de aceea i-am oferit acea îmbrățișare, e ceva natural”, a explicat Leslie. „Și din partea mea la fel”, a răspuns Thomsen.
{{text}}