E greu să-ți faci loc zilele astea pentru alte știri, printre titlul câștigat de FCSB și bucuria dezechilibrată a dinamoviștilor pentru intrarea în barajul de rămânere în Superliga.
Totuși, duminică a promovat FC St. Pauli în Bundesliga, iar emoția fanilor din micul cartier din Hamburg a năvălit în valuri, făcând isprava unui mic club de la Marea Nordului să pară cea mai curajoasă faptă de arme din agitatul weekend trecut.
În 2015, The Guardian vorbea despre St. Pauli, spunând că „pirații” și spiritul lor boem și tolerant luptă pentru toate cauzele și drepturile care ar trebui să definească lumea de azi, împotrivindu-se dintotdeauna rasismului, sexismului, homofobiei, fascismului. Jurnaliștii englezi îi „certau” atunci, spunând că nu știu să câștige.
Duminică, la finalul partidei cu VfL Osnabrück, adjudecată de St. Pauli cu 3-1, spectatorii - aproape toți cei 30.000 care umplu, aproape meci de meci, mica arenă - au luat cu asalt gazonul, după ce au cântat fără oprire toată partida, inclusiv în pauză.
Woodstock 2024
Mi-a zburat gândul la Woodstock, varianta 1969, cu deosebirea că acela s-a desfășurat înaintea nașterii mele. Dar, ce noroc, am apucat să-i văd pe fanii lui Sankt Pauli sărbătorind!
Au celebrat cu lipsa aceea de încrâncenare caracteristică numai comunităților care știu să te accepte așa cum ești, care nu strâng într-un sac negru cu fermoar toate râcile și momentele amare, care își fac un crez din a îmbrățișa nu doar fotbalul, ci lumea întreagă, pentru ceea ce e, nu pentru ce ne spun bisericile, dogmele, dictatorii că ar trebui să fie.
Prezența lui Sankt Pauli în Bundesliga după 13 ani de absență - și nu se știe pentru cât timp - va fi ca un film-cult vechi de o sută și ceva de ani, de care-ți aduci aminte din când în când și la care te uiți ca să te scalzi în bucurie, în cântec, într-un univers paralel cu fotbalul încrâncenat, violent, rasist de zi cu zi.
St. Pauli e poezia și boemia, într-o lume care se vrea dură și practică. Un phoenix de dimensiunile unui colibri care a reînviat de pe marginea abisului falimentului, tras la liman de aceiași fani efervescenți.
Cu astfel de suporteri, St. Pauli e deja câștigătoare
Da, englezii de la The Guardian au dreptate, St. Pauli nu a câștigat prea mult în fotbal, dar când te uiți la bucuria susținătorilor îți dai seama că e un club mai victorios decât monstruoșii stâlpi ai Champions League.
În tribunele stadionului echipei St. Pauli, cu cântecele nesfârșite, cu tobele care nu tac niciodată, cu oamenii care beau bere sub ploaie sau soare (mai mult sub ploaie, doar duminică a fost vreme frumoasă la Hamburg), cu sau fără bani, a existat mereu viață.
Viață alimentată de istorie, de valori comune, de visuri care se pot și nărui, nu-i problemă!, facem altele imediat.
{{text}}