În istoria fotbalului mondial există un caz unic, un gol care a pus în mișcare acele unui seismograf. Un gol care a declanșat un cutremur cât se poate de real!
S-a întâmplat în campionatul Argentinei, într-unul dintre episoadele încinsului „Derby Platense”, Estudiantes La Plata – Gimnasia y Esgrima La Plata.
„Golul cutremurului”, din 5 aprilie 1992
Pe 5 aprilie 1992, cele două rivale aveau duel programat în „casa” studenților, un stadion de circa 32.000 de locuri.
Jose Perdomo este cel care a marcat și a provocat delirul suporterilor celor de la Gimnasia. Fanii au fost atât de exuberanți în tribune, au sărit atât de tare încât acele de la un seismograf aflat la un Observator Astronomic situat la câteva sute de metri de stadionul „Jorge Luis Hirschi” au început să se miște.
N-a fost un cutremur serios, nu s-au consemnat distrugeri sau alte aspecte specifice unui astfel de moment, nimeni n-a simțit mișcarea terestră. Dar seismograful și-a făcut datoria și a înregistrat cutremurul de 0,3 grade pe scara Richter!
Surpriza și mai mare este că golul a fost marcat de oaspeți, iar bucuria dezlănțuită s-a produs doar în peluza rezervată suporterilor acestora.
De atunci, în mentalul colectiv al suporterilor argentinieni golul marcat în minutul 54 de Jose Perdomo a rămas drept „gol del terremoto” (n.r. - golul cutremurului). A fost o lovitură liberă, de la peste 25 de metri, executată perfect, peste zid, care s-a oprit direct în plasă și a declanșat nebunia în peluză.
Meciul nu avea o miză deosebită!
Probabil, mulți își închipuie că acel joc a stârnit atât de multe pasiuni, spectatorii au fost atât de explozivi fiindcă acel gol ar fi contat decisiv pentru un obiectiv important: victoria care ar fi adus un trofeu, ar fi salvat o echipă de la retrogradare sau ceva de genul acesta. Nici pe departe! Jocul nu avea o miză specială.
Era doar „nebunia” specifică suporterilor din această parte de lume. Așa se manifestă fanii argentinieni, nu e ceva ieșit din comun. Și, probabil, s-au mai înregistrat multe alte cutremure în zona stadioanelor din Argentina, dar nicăieri n-a mai fost un seismograf în funcțiune prin apropiere ca să înregistreze mișcările pământului.
Mult timp, campionatul Argentinei avea un sistem neobișnuit europenilor, cu „Apertura” (n.r. - adică deschiderea. Sau sezonul de toamnă, turul, cum suntem noi obișnuiți) și „Clausura” (n.r. - închiderea. Sezonul de primăvară sau returul). Se făceau clasamente separate. Se acordau titluri de campioană și învingărilor din Apertura, și celor din Clausura.
Acest meci a contat pentru Clausura din primăvara anului 1992. Acel campionat a fost câștigat de Newell's Old Boys (clubul din Rosario unde peste ani a fost legitimat un junior numit Lionel Messi). Gimnasia y Esgrima s-a clasat pe locul 8 (din 20 de echipe), iar Estudiantes pe locul 17. Dar n-a avut emoții cu retrogradarea.
VIDEO Golul care a declanșat cutremurul. Eveniment unic în istoria sportului rege
„Câinele meu joacă mai bine decât Perdomo!”
Jose Batlle Perdomo Teixeira, autorul „golului cutremurului”, n-a fost fitecine în fotbal, deși, la un moment dat, a fost ținta unei ironii incredibile. Acum în vârstă de 59 de ani, uruguyanul Jose Perdomo, născut pe 5 ianuarie 1965, și-a început cariera la seniori cu 6 ani plini de succese la Penarol Montevideo (1983 – 1989, 149 de meciuri și 34 de goluri).
Apoi, și-a încercat norocul în Europa, dar și-a pierdut doi ani jucând sporadic la Genoa (25 de apariții), Coventry (4 partide) și Betis (6 jocuri).
În Italia a fost ironizat de celebrul Vujadin Boskov, antrenor la Sampdoria în acel moment, adică la marea rivală a celor de la Genoa: „Dacă îl eliberez, câinele meu joacă mai bine decât Perdomo”.
A revenit în America de Sud, la Gimnasia y Esgrima, unde a jucat 18 meciuri și a marcat 3 goluri în 1991-1992. Apoi a revenit, de unde plecase în fotbalul mare, la Penarol, unde a mai evoluat în 9 partide în 1993. Și s-a retras, la doar 28 de ani, măcinat de accidentări.
Jose Perdomo a jucat 27 de meciuri și a marcat 2 goluri în naționala Uruguayului, participând la Cupa Mondială din 1990. Acolo, Perdomo a fost integralist în cele patru meciuri jucate de echipa lui, alături de staruri precum Enzo Francescoli, Ruben Sosa, Ruben Paz, Carlos Aguilera, Daniel Fonseca. Evident, juca mult mai bine decât câinele lui Boșkov.
„Felicitați suporterii, ei au provocat cutremurul!”
Jose Perdomo a fost desemnat „socio” de onoare al celor de la Gimnasia y Esgrima și a primit acces gratuit pe viață la meciurile acestei echipe.
„Să fac parte din istoria acestui club este un privilegiu. Sunt mândru că am marcat acel gol. În general, Odriozola era cel care bătea loviturile libere, dar am avut mare încredere în mine și i-am cerut să mă lase să execut eu. Cine s-ar fi gândit la ce avea să provoace acel șut? Trebuie să-i felicit pe fanii de la Gimnasia, ei au fost cei care au provocat cutremurul”, a spus Jose Perdomo, pentru TyC Sports, în 2023.
„Clasico Platense”
În Argentina nu există doar „El Superclasico”, Boca – River. Există multe alte derby-uri la fel de încinse, la care fanii dau năvală și fac o atmosferă incredibilă. Mai există „Clasico de Avellaneda”, adică Independiente – Racing (stadioanele rivalelor sunt la 200 de metri distanță!); „Clasico Rosarino”, Rosario Central - Newell's Old Boys; Clasicul cartierului Boedo, San Lorenzo – Huracan. La fel e și la Tucuman, la Santa Fe, la Cordoba. Și în La Plata, unde există „Clasico Platense”.
Gimnasia y Esgrima, adică „Gimnastica și Scrima”, este unul dintre cele mai vechi cluburi sportive din America de Sud, fondat pe 3 iunie 1887, la doar 5 ani după fondarea orașului La Plata, din 1882, care acum se apropie de 1 milion de locuitori!
Ciudata întorsătură a istoriei
Clubul a avut, la început, doar secțiile de gimnastică și de scrimă, pentru că acestea erau sporturile elitiste. Și clubul era unul al elitelor. Fotbalul era considerat sportul păturilor de jos ale societății. Dar curând, secția de fotbal avea să-și facă loc și la Gimnasia y Esgrima, chiar dacă numele clubului a păstrat doar primele două sporturi care s-au practicat.
Estudiantes a fost format pe 4 august 1905 de un grup de tineri care fuseseră componenți ai echipei Gimnasia y Esgrima, dar care erau supărați că fotbalul nu era tratat egal cu celelalte sporturi în cadrul clubului și că le fusese închis terenul pe care jucau. Cum toți erau studenți, noului club i-au zis Estudiantes. Iar Gimnasia a rămas fără echipă de fotbal.
În 1914, o ceartă a intervenit și în cadrul grupării Estudiantes, iar „rebelii” au făcut o nouă echipă de fotbal, Independencia, care a fuzionat cu Gimnasia y Esgrima. Așa a revenit fotbalul printre sporturile practicate la cel mai vechi club din La Plata.
Peste ani, ciudată întorsătură de situație, Gimnasia y Esgrima a devenit echipa „clasei muncitoare”, iar Estudiantes, cumva normal, a devenit clubul elitelor!
Gimnasia y Esgrima este considerată o echipă logodită cu ghinionul (are un singur titlu în palmares, în 1929) și multe obiective ratate de puțin. Gimnasia a mai căpătat porecla „El Lobo” (Lupul). Fanii grupării se mai laudă cu un lucru: ultima echipă antrenată de Diego Armando Maradona a fost chiar Gimnasia y Esgrima, în 2019 – 2020.
VIDEO Gimnasia La Plata, ultima echipă antrenată de Diego Maradona
Estudiantes, formația înființată de tinerii nemulțumiți de cum mergeau lucrurile la Gimnasia, a reușit rezultate mult mai spectaculoase, șase titluri în Argentina, 4 Copa Libertadores și o Cupă Intercontinentală, în 1968.
Estudiantes, clubul patronat acum de celebrul Juan Sebastian Veron, este considerat ca făcând parte din „Big 5” din Argentina, alături de Boca Juniors, River Plate, Independiente și Racing.
108ani au trecut de la primul „Clasico Platense”, desfășurat pe 27 august 1916: Gimnasia – Estudiantes 1-0
7-0a fost scorul cel mai categoric înregistrat în acest derby, pe 15 octombrie 2006: Estudiantes – Gimnasia 7-0
137de ani va serba Gimnasia y Esgrima pe 3 iunie
118ani are Estudiantes la Plata
{{text}}