Nici sală, nici patinoar! Ce au promis ultimii doi primari ai Capitalei și ce s-a realizat, de fapt » Nicușor Dan și Gabriela Firea au avut două mari obiective, ambele RATATE + Harta iluziilor din București

Lupta pentru Primăria Capitalei a atins, la nivel de discursuri și promisiuni electorale, și piața atât de ofertantă din zona sportului # Controversa pe tema stadionului Dinamo i-a întărâtat pe Nicușor Dan și Sebastian Burduja, în timp ce Gabriela Firea „defilează” din nou cu angajamentul construirii unei săli polivalente # Celălalt vis al bucureștenilor, patinoarul „Mihai Flamaropol”, e în continuare lăsat de izbeliște, deși lucrările ar fi trebuit să fie gata de mult timp.

Au mai rămas mai puțin de 48 de ore până la alegerile locale din 9 iunie, iar forfota electorală e în toi.

În bătălia strânsă pentru fotoliul de primar general al Bucureștiului, se pun la cale ultimele strategii, se ticluiesc cele din urmă atacuri la adresa contracandidaților și se înaintează promisiuni care de care mai îndrăznețe. Cum cele legate de infrastructura sportivă prind extrem de bine, candidații profită de boost-ul de voturi ce poate deriva de aici.

Gabriela Firea promite iar sală polivalentă. O făcuse și în 2019

În campania pornită mai târziu decât adversarii ei, după ce PSD și PNL și-au separat destinele și au renunțat la candidatura comună, Gabriela Firea, edilul Capitalei între 2016 și 2020, îi îmbie pe alegători cu mirajul unei săli polivalente care să „răsară” în perioada următoare în București.

„Am atras 1 miliard de euro fonduri europene pentru București. Putem mai mult pentru Sala Polivalentă”, scrie, cu majuscule, pe un afiș electoral al Gabrielei Firea.

Practic, o promisiune reluată din timpul mandatului precedent, dar care nu doar că nu s-a adeverit, ci i-a și adus o masă consistentă de contestatari. Care n-au uitat că, în martie 2019, spre finalul periplului la PMB, Firea se lăuda că va cheltui 138 de milioane de euro pentru o sală polivalentă ultramodernă în București.

„Vom avea în sfârșit o Sala Polivalentă, o sala multifuncțională în București, după epopeea pe care a trăit-o acest proiect. După cum știți, a fost o licitație acum câțiva ani, care a avut nenumărate contestații și în final a trebuit să o luăm de la capăt că acel contract a fost anulat”, spunea Gabriela Firea în primăvara lui 2019.

Proiecte, discursuri și cam atât

Conform proiectului Gabrielei Firea, noua sală polivalentă ar fi trebuit să fie amplasată lângă Arena Națională, în apropierea pistei de atletism. Mai exact, pe terenul unde se află turnul de parașutism din Complexul Sportiv „Lia Manoliu”. Totul a rămas doar la statutul de promisiuni.

În preaabil, Firea mai anunțase și în vara lui 2018 că plănuiește să construiască în București nu mai puțin de trei săli polivalente.

Proiectul unei săli polivalente ultramoderne a fost tot timpul pe buzele municipalității bucureștene, încă din timpul mandatului lui Sorin Oprescu. În 2013, se răspândise o altă promisiune, aceea că Primăria va aloca peste 80 de milioane de euro pentru construirea unei săli multifuncționale. Tot în complexul „Lia Manoliu”.

Nicușor Dan, aceeași placă. Între incertitudine și pesimism: „Nu avem bani de o sală la București”

Și Nicușor Dan a preluat subiectul Sălii Polivalente. Apariție constantă la meciurile lui CSM București, în sala care nu mai corespunde de mult timp vremurilor actuale, primarul în funcție vorbea în 2023, în exclusivitate pentru Gazeta Sporturilor, despre noua sală polivalentă pe care bucureștenii o așteaptă de atâta amar de vreme.

„Ca să fiu foarte direct: există un studiu de fezabilitate și practic în baza acestuia am fi putut să facem o sală în complexul Lia Manoliu, după relocarea turnului de parașutism.

Însă, în opinia mea și a urbaniștilor cu care m-am consultat, acolo nu e deloc o locație potrivită pentru o sală polivalentă. Vedem ce se întâmplă la meciurile de fotbal, cum tot cartierul este blocat”, spunea Nicușor Dan pentru cititorii GSP. Care adăuga atunci că discuțiile despre poziționarea viitoarei săli vor continua „în aceste luni”.

Astăzi, aproape un an mai târiu, nu există noutăți și informații concrete despre existența vreunui proiect pus la cale de Nicușor Dan.

Nicușor mai atinsese subiectul pe durata mandatului său. În note mult mai pesimiste: „Nu avem bani de o sală polivalentă la București. Costă foarte mult și nu avem acești bani. Apoi, nu este rentabilă! Uitați-vă la stadioane! În al doilea rând, nu o putem face niciodată cu bani doar din fondurile Primăriei”.

„Mihai Flamaropol”, în continuare o himeră

Un alt punct de interes în București, ținut fierbinte de ultimii doi primari, Gabriela Firea și Nicușor Dan, viza patinoarul „Mihai Flamaropol”. Un proiect ce ar fi trebuit să fie unul de suflet pentru bucureșteni, dar ale cărui lucrări sunt în continuare înțepenite.

Construcția a debutat în timpul mandatului Gabrielei Firea și trebuia să fie gata în ianuarie 2021, sub domnia lui Nicușor Dan. Doar că lucrările la patinoarul modern așteptat de bucureșteni au fost sistate și nici în 2024 n-au fost reluate.

Asta în ciuda promsiunilor făcute anul acesta, în februarie, de către Nicușor Dan: „În 2024 vom începe lucrările la Flamaropol”, anunțase primarul general al Capitalei. „Avem bani dintr-un împrumut deja contractat”, a adăugat edilul.

Proiectul construcției noului patinoar avea o valoare estimată de aproximativ 100 de milioane lei (circa 22 de milioane euro). Noul complex sportiv ar trebui să aibă o capacitate de 3.100 de locuri.

1953e anul în care a fost inaugurat vechiul patinoar "23 August", care începând cu anii '90 a început să se degradeze, iar din 2012 nu a mai funcţionat deloc

Între timp, Daniel Băluță și-a făcut propriul patinoar în Sectorul 4

Până una alta, un nou patinoar, de dimensiuni mai mici și mult mai ieftin, a apărut în Sectorul 4, tărămul lui Daniel Băluță.

Chiar zilele trecute, un anunț în acest sens a apărut pe site-ul primăriei de sector: „Patinoarul Berceni Arena din Sectorul 4 al Municipiului București a intrat în linie dreaptă cu probele tehnice, înainte de darea în folosință.

În acest condiții, singurul patinoar competițional din București și, totodată, singura astfel de facilitate sportivă ridicată în Capitală în ultimii 70 de ani va fi gazda primului meci de hochei disputat în București, după o pauză de mai bine de 12 ani. Este vorba de Supercupa României – 2024, la hochei pe gheață, care se va juca pe 31 august a.c., între CSM Corona Brașov și ACSH Gheorgheni”.

„În 2024, Sectorul 4 va oferi Bucureștiului singurul patinoar competițional din Capitală! Clădirea viitoarei «Berceni Arena» se află într-un stadiu avansat de execuție, așa că putem spune, cu mândrie, că repunem Bucureștiul pe harta capitalelor europene care oferă oamenilor infrastructură dedicată practicării sporturilor pe gheață”, anunța Daniel Băluță pe Facebook, la începutul anului.

Tribuna-fantomă care a „înghițit” 5 milioane de euro, lăsată de izbeliște

Dacă „Mihai Flamaropol” și construirea unei săli polivalente au fost teme recurente printre politicienii de la București, un proiect ieșit definitiv pe ordinea de zi și dat complet uitării de municipalitate e complexul „Iolanda Balaș” din Capitală, arena ce-i poartă numele unei foste sportive de mare prestigiu a României.

Arena de atletism de lângă ștrandul Tineretului a început să fie modernizată în urmă cu mai bine de 15 ani. Lucrările de acoperire a tribunei principale sunt și acum nefinalizate.

Pe acel stadion, ar fi trebuit să fie construită în urmă cu mai mulți ani o tribună în care s-au investit, între 2005 și 2010, aproximativ 5 milioane de euro. Construcția nu s-a finalizat nici până în zilele noastre.

Ce se întâmplă cu tribuna „Iolanda Balaș Soter?”

Sunt aproape 15 ani de când uriașul spațiu de beton din curtea Federației Române de Atletism se află în aceeași stare. Tribuna a început să ruginească, să se degradeze, și nimeni nu a mai mișcat de ani buni un deget pentru a îmbunutăți lucrurile.

Respectiva construcție a reprezentat proiectul de suflet al regretatei Iolanda Balaș, care plănuia să transforme baza atletică „Tineretului” într-una modernă, care să poată găzdui competiții de anvergură. Mai ales că Stadionul Naţional din complexul „Lia Manoliu” fusese demolat, iar atleţii români se plângeau constant că nu mai au unde să se pregătească pentru concursurile internaţionale.

Libertatea a vizitat șantierul în 2020, realizând un reportaj intitulat sugestiv: „Mortul de beton din curtea atletismului românesc”.

Potrivit sursei citate, proiectul început în 2003 a fost gândit în așa fel încât viitorul complex să aibă în jur de 3000 de locuri, spaţii de cazare şi recuperare, zone pentru presă, cabine de comentariu etc. Lucrările au început, efectiv, în 2005. S-a lucrat, cu pauze, până în 2010, când acestea au fost sistate definitiv.

Viața mi-a oferit tot ce mi-am dorit. Mai am doar o singură dorință: să trăiesc atât cât să văd stadionul de atletism terminat. Este proiectul meu de suflet, pentru care am muncit enorm.



- Iolanda Balaș, pentru Gazeta Sporturilor, în 2015, cu un an înaintea decesului

Bucureștiul a punctat doar la stadioane. Dinamo a rămas pe dinafară

Există un capitol la care capitala României stă satisfăcător, cel al stadioanelor de fotbal. Excluzând din ecuație Arena Națională, finalizată în 2011, în București au apărut în ultimii ani trei stadioane moderne, Ghencea, Giulești și Arcul de Triumf.

Dar construirea arenelor, ridicate de Compania Națională de Investiții prin intermediul fondurilor publice, a fost posibilă în contextul în care Bucureștiul a organizat patru meciuri la Campionatul European desfășurat în 2021. Pandemia a întârziat un an turneul final, altfel stadioanele n-ar fi fost gata la timp!

Bineînțeles, e de notorietate faptul că stadionul Dinamo, aflat inițial în proiect, a rămas unica arenă importantă din București în care nu s-a mișcat un pai! Problemele juridice ale complexului din Ștefan cel Mare au tot întârziat intrarea buldozerelor, subiectul reintrând în actualitate pe durata campaniei actuale. Când Sebastian Burduja, candidatul PNL la Primăria Capitalei, l-a acuzat pe Nicușor Dan că blochează construirea stadionului.

Motivul atacului sub centură lansat de Burduja? Nicușor Dan ar fi contestat Planul Urbanistic Zonal (PUZ), astfel că stadionul lui Dinamo mai are mult de așteptat până va fi construit. Actualul primar a explicat faptul că nu vrea să acorde aviz PUZ-ului de Sector 2 din cauza mafiei imobiliare.

Ulterior, Burduja a plusat printr-un mesaj dur, în care și-a făcut, practic, campanie prin intermediul stadionului lui Dinamo: „Dacă tot nu faci nimic, măcar nu bloca stadionul Dinamo, Nicușor! Aceste lucruri eu le voi face cu sufletul”, a fost mesajul lui Burduja.

Și candidatul AUR și-a făcut reclamă cu stadionul Dinamo

Cum problema legată de stadionul „câinilor” e una de mare interes, în ecuație și-a făcut apariția primăvara aceasta și Mihai Enache, candidatul AUR la Primăria Municipiului București.

Prezent pe Arena Națională pentru derby-ul FCSB - Rapid 2-2, Enache a publicat un mesaj pe care unii dintre urmăritorii săi l-au interpretat ca pe o tentativă de promisiune electorală.

„FCSB - Rapid, cu peste 40.000 de spectatori în tribune. Fotbalul fără suporteri nu reprezintă nimic. Drept de promovare pentru CSA Steaua, stadion nou pentru Dinamo, meciuri programate la ore decente și doar în zile libere! Fotbalul trebuie redat suporterilor!”, a fost mesajul lui Mihai Enache.

Un singur complex olimpic de natație. Și acela la Otopeni

Dacă în ultimele două decenii s-au bugetat bani din conturile statului pentru modernizarea, refacerea și construirea unor bazine noi de înot, în România s-a ridicat de la zero un singur complex olimpic de natație. Vorbim de cel din Otopeni, județul Ilfov, unde statul a investit 33 de milioane de euro.

Obiectivul a fost finalizat și predat în 2021, dar investiția a fost oficial inaugurată abia în 2022, cu ocazia Campionatele Europene de înot pentru juniori.

Motivul? Primăria din Otopeni nu a găsit finanțarea necesară pentru administrarea complexului olimpic, dar nici personalul specializat pentru asta. Complexul are o capacitate de 2.797 locuri și șase bazine. Un bazin olimpic de înot, un bazin olimpic de sărituri, un bazin de antrenament, dar și alte trei bazine de întreținere și recuperare. Plus săli de forță, cabinete medicale și vestiare.