Claudiu Nagy este un nume foarte cunoscut printre fotbaliștii români, dar și în Germania, acolo unde locuiește de mai bine de trei decenii # Pe veranda casei sale din Nurnberg, timișoreanul a depănat povești dulci și amare pentru Gazeta Sporturilor # A vindecat mulți sportivi, fotbaliști, de la internaționalul german Havertz la Pantilimon, Mihăilă și Pușcaș. Dar și pe Irina Begu # Este mândru că este român, chiar dacă a fost dus cu vorba și a luat țepe de zeci de mii de euro din cauza unor jucători și a unor formații din fotbalul intern!
Un cartier liniștit în Nurnberg, cu case, cu multă verdeață, cu liniște acompaniată doar de ciripit de păsărele. Aici locuiește de mulți ani Claudiu Nagy, 51 de ani, un recunoscut și apreciat osteopat cu origini românești. Bărbatul a lucrat în Erste și în Zweite Bundesliga, vreme de șase ani, la FC Nurnberg și Greuther Furth, după care și-a deschis propriul cabinet.
Îi ia câteva minute bune arătându-ți pe telefonul mobil sportivi și, mai ales, fotbaliști cu care a lucrat. Mai exact, pe care i-a „reparat". Fiindcă oamenii vin cu dureri la el, apoi peste un timp pleacă „happy". Cum povestește Claudiu. Sau Claudio, cum îi spun nemții, le este mai ușor să-i zică astfel.
De la Dragoș Grigore la Ngadeu și Andi Wolf, fostul căpitan al lui Monaco. De la Kopke, Irina Begu și un campion de jiu-jitsu la Pantilimon, Luchin, Sepsi, Torje, Mihăilă, Pușcaș, Pițian, Ivan, Oaidă, Axente, Edi Pap și mulți alți fotbaliști români.
Claudiu Nagy a fugit cu ultimul tren din Timișoara înaintea declanșării Revoluției din 1989!
Fratele tatălui său a murit în Canada, iar autoritățile „Epocii de Aur” din România ceaușistă nu i-au permis să plece să-și înmormânteze ruda. Tatăl lui Claudiu era lector la Facultatea de Sport din Timișoara și profesor de înot. S-a enervat de situație și a fugit din România!
„Tata a făcut parte din echipa olimpică de înot a Germaniei, care a luat medalie la Seul în 1988. Eu am fugit din România la 17 ani pe 15 decembrie 1989, cu o zi înainte de a începe Revoluția în Timișoara. Cu ultimul tren! Tata era deja plecat, eu am venit cu mama și cu fratele. Christian, fratele meu, este un reputat cardiolog la Washington, în Statele Unite.
Am venit de la început în Nurnberg, întrucât aici era lagărul pentru cei cu sânge nemțesc, ce veneau și solicitau azil. Noi avem sânge de sași în familie", a povestit românul nostru.
După cursuri și specializări, Claudiu a fost în staff-ul medical al lui FC Nurnberg în timpul mandatului lui Klaus Augenthaler, fost campion mondial cu Die Mannschaft în 1990. Era preferatul lui Andreas Kopke, fostul mare portar al nemților.
Eu sunt român cu sufletul, încerc să ajut unde merge. Am primit din România mulți, mulți jucători. Au venit cu probleme musculare. M-am deplasat și eu la formațiile noastre, am fost și în cantonamentele lor. Nu pot să plec prea mult, am cabinetul și familia în Germania
Claudiu Nagy, osteopat
12mii de români locuiesc în Nurnberg, orașul ce adună 530.000 de locuitori
500de mii de români trăiesc în Germania, media de vârstă a celor ce conviețuiesc aici fiind de 33 de ani. Cei mai mulți români care trăiesc în Germania sunt în orașele Munchen, Nurnberg, Freiburg, Stuttgart și Koln
Putea fi și la naționala României, însă a fost dus cu vorba: „S-au băgat alții cu pile"
A fost și preferatul lui Kai Havertz, actualul star al lui Arsenal Londra, internaționalul de 25 de ani al naționalei Germaniei. Românul nostru - "heil-praktiker", naturopat, osteopat - i-a câștigat încrederea neamțului când era jucător la Bayer Leverkusen. Claudiu a contribuit, la vremea respectivă, la înlăturarea durerilor ce nu-i dădeau pace mijlocașului ofensiv.
Uneori, ce nu reușește Marijana Kovacevici la Belgrad poate Claudiu Nagy la Nurnberg. "Nu pricep ce e aia vraci. E cineva în Serbia, o persoană care e numită astfel, Marijana. Unii au venit la mine cu dureri și i-am reparat. Eu nu mă bag peste nimeni, fac ceea ce pot", a povestit Claudiu.
Și-a lăsat soția însărcinată cu al treilea copil fiind dispus să se alăture echipei naționale în preajma Euro 2016. Părțile s-au înțeles în privința detaliilor contractuale, doar că atunci când să plece spre Franța, pentru a se alătura primei reprezentative, n-a mai primit nici biletul de avion promis, nici măcar un telefon explicativ!
„S-au băgat alții cu pile la București... Asta e, nu mă bag, nu fac politică. Ajut dacă pot, dacă nu, stau în banca mea. Dar nu sunt cârpă! Nu sunt Harap-Alb, călare pe un cal fermecat, însă pot să ajut. Ca mine sunt și alții, eu știu asta, dar încerc să mă specializez permanent, să învăț, să acumulez", a explicat Claudiu, cu un zâmbet amar în colțul gurii.
Episod dureros la FCSB: „Nici nu mi-a întins mâna, s-a uitat urât la mine"
Timișoreanul a însoțit și diverse echipe în cantonamente. S-a întâmplat în urmă cu mai mulți ani un episod ce l-a decepționat pe Claudiu.
„Am avut pe unul, Andrei Ionescu. Era „Balaci mic", ceva de genul ăsta. Mi-a zis dacă pot să vin la Steaua, în cantonament, în Austria. A zis că a vorbit el cu antrenorul, că e totul OK. Și a venit medicul echipei, cei de la echipă nu știau că eu vorbesc românește.
Mi-era mie rușine de penibilitatea lui Andrei și a momentului. Eu vreau să dau mâna cu medicul echipei, iar el stă așa, se uită urât la mine: «Tu crezi că noi nu suntem buni?!». Eu nu vin să dau cuiva peste nas, să fac rău. Păcat!", a reacționat românul.
Claudiu Nagy i-a vindecat pe cei ce au fost înainte la Marijana Kovacevici la Belgrad: „Totul e prin metodă științifică, prin terapie"
- Claudiu, cum e relația cu Kai Havertz? Vorbim de un internațional german cunoscut, omul care a adus ultimul trofeu Champions League pentru Chelsea.
- Noi ne știm de mai multă vreme. L-am ajutat pe vremea când era la Bayer Leverkusen și m-am bucurat foarte mult de succesul lui. Am ajutat unde am putut. Avem o relație de prietenie. Acum nu mai are probleme medicale și are oamenii lui în Anglia. Dar ținem legătura de la distanță.
- Ții legătura și cu românii pe care i-ai "vindecat"?
- Da, cum să nu? Mihăilă a fost la mine, puțin, m-a rugat domnul Rotaru (n.red. patronul Universității Craiova), mi l-a trimis. Torje a fost la mine, Pantilimon, cu care am o relație extraordinară încă de când era la Manchester City, luându-mă cu el și la Nottingham, și în Turcia. Pușcaș a fost la mine când era la Reading, Andrei Ivan, Pițian, Luchin, mulți, mulți (arată zeci de poze cu fotbaliști).
- Ai avut jucători care au venit la tine după ce treceau pe la Belgrad pe la Marijana Kovacevic.
- Da, au venit destui. Nu vreau să fac politică, dar, din păcate, ea n-a putut să-i ajute și ei au venit la mine. (râde) Toți ziceau că ea e foarte scumpă.
- Tu cum îi ajuți pe jucători să fie mai bine, cum îi repari?
- Avem niște sisteme. Totul pleacă de la bazin. Care poate fi blocat, strâmb... Totul e prin metodă științifică, prin terapie. Prin metodă, fără alifii miraculoase.
Văd mulți patroni din fotbalul românesc care nu pun accent pe medicina sportivă, nu realizează că aceasta reprezintă cel puțin 20 la sută din succesul unei echipe. Da, OK, și superspecializările sunt foarte scumpe, eu, de exemplu, am investit peste 80.000 de euro în ele
Claudiu Nagy, osteopat
Osteopatul român a fost înșelat de multe ori de diverși conaționali: „Din păcate... Mi-e scârbă"
- Ai avut tangențe și cu naționala României.
- Una, mică și dezamăgitoare. Am fost contactat înaintea ultimului Euro din Franța, în 2016. M-au sunat cei de la București, de la FRF, dacă pot să vin cu ei la Euro. Apoi, nah, m-au lăsat baltă... Probabil, n-am fost destul de bun pentru ei.
- Ai mai avut interacțiuni și cu alte formații românești ce ți-au lăsat un gust amar?
- Da. Din păcate. Mi-e puțin scârbă, momentan, de UTA. Mi-au trimis niște jucători, gen Daniel Isac, și alții, dar nu mi-au plătit banii de mult timp. Un alt club din România nici nu mai există, s-a desființat. E din orașul meu natal, pe vremea când erau Marian Iancu patron și domnul Chivorchian manager... Vă salut, domnul Chivorchian, dacă vedeți asta! No, se mai fac. Și am mai avut jucători care mi-au dat țeapă.
- Eviți să mai lucrezi cu români?
- Există 2-3 cluburi foarte serioase. Universitatea Craiova cu domnul Mihai Rotaru, de exemplu, când zice ceva, e lege, își respectă cuvântul. Am învățat din experiențe negative.
Cum se vede Euro 2024 de pe veranda casei din Nurnberg: „Cu sufletul sunt cu totul român. Germania cred că ajunge până în semifinale"
- Cum se vede Euro 2024 de acasă, de la Nurnberg? Cu cine ții, cu Germania sau cu România?
- Eu rămân român. Rădăcinile sunt acolo. Cu sufletul sunt cu totul român. Sper să trecem de grupe! Naționala Germaniei va ajunge mai departe decât România. Îmi doresc ca Germania să câștige titlul european, dar nu cred! Aș zice semifinală pentru nemți și atât.
- Ai vreun fotbalist preferat român în afara domeniului tău de muncă?
- Îi apreciez pe unii jucători cum gândesc. Sper să ajungă departe. Mihăilă, Pușcaș, plus Cicâldău pe care îl știu de când era la Craiova.
- Ai vreo echipă preferată în România?
- Eram fan Poli Timișoara de mic. Din păcate, doar liga a treia acum. Sper să clădească Panti o echipă la Timișoara iar, îmi doresc să văd Poli din nou în prima ligă.
Am diverși prieteni manageri în Bundesliga, le zic: Hai să luăm din România, hai! Dar văd o ezitare la ei, suntem văzuți ca și cum jucătorii români nu pot ajuta, să dea randament bun. Deși Vio Ganea, Dorinel Munteanu și, mai nou, Sepsi au lăsat o impresie bună în Germania.
Claudiu Nagy, osteopat
Claudiu Nagy despre România, respectiv Germania: „Văd țara mea pe un drum bun. În Germania sunt mai reci, dar când realizează că ești OK, îți deschid ușa"
- Cum se vede România de la Nurnberg?
- Încă se vede că e mult de lucru. Sper să ajungem la un trai mai bun. Îmi doresc asta pentru mulți prieteni din copilărie. Văd România pe un drum bun, multe lucruri se îmbunătățesc.
- Nemții sunt mai reci?
- Până ajung să te cunoască. Dar am văzut în Germania oameni atât de sufletiști încât... Sunt oameni puțin reci, dar când realizează că ești OK, îți deschid ușa și ai prietenii pe viață.
- Vei merge la meciurile de la Euro?
- Nu știu, să văd. Vreau să ajung mai degrabă la Wimbledon să o văd pe Irina Begu.
Limba este o barieră pentru ca fotbaliștii români să se adapteze aici. Asta e viața, românii se adaptează mai ușor în Spania și în Italia
Claudiu Nagy, osteopat
{{text}}