5 bune, 5 rele » România e un nou reper de națională! Dar când s-a făcut praf infrastructura în Germania?

Ce ne-a plăcut, ce nu ne-a plăcut după runda decisivă a grupelor de la Euro 2024. Al treilea episod din proiectul „Curat/Murdar” al GSP.

• Doi reporteri speciali GSP, Oana Dușmănescu și Adrian Jitea, fac radiografia fiecărei etape de Euro 2024 într-o serie de articole cu „două fețe”. Vor sublinia fazele „curate”, axate pe emoție, frumusețea sportului și bunătate, dar și fazele „murdare”, care ne scot pe toți din sărite.
• Episodul 1: Un val galben și un tip care s-a întors din morți, dar și un fake grosolan preluat de Le Parisien sau Gazzetta + Ce caută el la Euro?!
• Episodul 2: L-ați văzut pe geniul regăsit din grupe? Dar gestul aproape ucigaș despre care n-a scris nimeni?

CURAT: Oana Dușmănescu a selectat 5 momente bune

1. După calificarea în optimile de finală, românii își doresc noi repere. E timpul!

Departe de mine dorința de a știrbi meritele naționalei României, dar știu că o mare contribuție la succesul de până acum, de la Euro, aparține suporterilor. Cu alte cuvinte, bravo, orchestra, dar bravo și nuntașii! Generațiile de fani care nu cunosc senzațiile de la Cupa Mondială din ’94 își trăiesc acum bucuria, alături de noua generație de fotbaliști tricolori.

Au demonstrat – și unii, și alții – că nu sperie pe nimeni puțină ploaie nemțească și nici presiunea comparației cu înaintașii lor. Din fruntea Grupei E, România contribuie în mod limpede la povestea unui Euro ușor ciudat, unde, dacă ai fost desconsiderat de la început, ai șanse să ajungi cât mai sus. Și invers. Iar tribunele galbene candidează serios la titlul de cea mai frumoasă galerie de la competiția din Germania.

O emulație de mult timp așteptată și în sfârșit aterizată în siguranță, când mulți credeau că jocurile erau în defavoarea noastră înainte chiar ca turneul final să înceapă.

2. Extraordinara echipă a Austriei și înțeleptul ei manager, domnul Ralf Rangnick

Reprezentativa de la Viena ne-a uimit pe toți cu extraordinarul său parcurs din Grupa D de la Euro 2024, în clasamentul căreia a lăsat în urmă selecționate cu mult mai multe pretenții de la fotbal – în ordine Franța, Olanda și Polonia.

Asta se întâmplă când în trupă nu ai individualități strălucitoare, ci „doar” soldați disciplinați și acel ingredient-minune, numit Gegenpressing – acel contrapresing pe care l-a dus la rang de artă Jurgen Klopp, dar pe care, de fapt, l-a inventat însuși Ralf Rangnick, antrenorul austriecilor.

Germanul a avut timp să-l exerseze cât și-a dorit, la echipe ca Stuttgart, Hannover 96, Hoffenheim, Schalke și RB Leipzig, asta însemnând că-și împinge echipa să recâștige posesia de îndată ce aceasta o pierde, în loc să se retragă și să se regrupeze în defensivă.

O lecție de muncă și de tenacitate și, în același timp, o surpriză și o briză proaspătă, printre jocurile somnoroase ale unor formații mult galonate – Anglia, Franța, Olanda.

3. „Să nu te retragi niciodată!” – esența pasiunii pentru fotbal în rugămintea unui jurnalist către Luka Modric

La venerabila etate de 38 de ani și 289 de zile, croatul Modric a devenit cel mai în vârstă jucător care înscrie la actuala ediție a Campionatelor Europene. Deși Croația a fost egalată în minutul 9 al prelungirilor meciului cu Italia din Grupa B, croatul a fost primit la conferința de presă ca un adevărat erou, inclusiv de presa ce provine din țara adversarei.

„Bună seara, Luka, din partea unui jurnalist italian! Voiam să-ți mulțumesc pentru tot ce ai arătat nu doar în această seară, ci în întreaga ta carieră. Ai demonstrat din nou că ești un jucător de elită. Ai reușit să marchezi, chiar dacă ai ratat un penalty. Aș vrea să te rog să nu te retragi niciodată, ești unul dintre cei mai buni jucători pe care am avut onoarea să îi comentez, îți mulțumesc!”, a spus jurnalistul, în timp ce Modric asculta traducerea în căști, și toți cei prezenți au izbucnit în aplauze.

Vădit emoționat și parcă de-abia stăpânindu-și lacrimile, mijlocașul lui Real Madrid i-a mulțumit jurnalistului italian, anunțându-l un lucru pe care acesta îl știa, probabil, deja.

„Și eu mi-aș dori să pot juca pentru totdeauna, dar va veni o vreme când voi fi nevoit să-mi agăț ghetele în cui. Voi continua să joc, nu știu pentru cât timp, dar mulțumesc pentru complimente”, a spus Modric.

Trebuie să fie foarte frumos să ți se recunoască meritele în fața lumii întregi, deși un pic lacrimogen și stânjenitor. Dar opinia generală e deja formată și cu greu mai poate fi schimbată: Luka Modric e unul dintre eroii fotbalului contemporan și nu e nicio rușine să spui asta cu voce tare.

4. Când îți trăiești iubirea de fotbal alături de iubirea vieții tale

Mary (78 de ani) și John Gillies (77) merg alături de selecționata Scoției peste tot unde joacă aceasta. E firul călăuzitor al vieții lor împreună – sunt căsătoriți de 55 de ani, dar se cunosc de șase decenii. Au venit și la Euro 2024, iar declarația lor pentru publicația Spiegel îți pune, vrei-nu vrei, un nod în gât: „Am luat bilete de avion numai dus, nu și întors”.

Dar nu, nu vă gândiți la ce e mai rău! Cei doi au sperat că echipa lor națională va depăși faza grupelor, ceea ce nu s-a întâmplat. Din 1964 au mers la fiecare meci al reprezentativei țării lor de pe teren propriu, dar din 2009 și-au luat obiceiul aventuros de a-și urma favoriții și în deplasare. Nu s-au întâlnit prima oară pe stadion, ci la un ceai dansant.

John era printre puținii băieți de acolo care aveau ceas la mână. I-a spus lui Mary: „Dacă îți spun cât e ora, va trebui să dansezi cu mine. Și de atunci dansăm împreună!”.

Apoi au muncit, și-au crescut copiii și nepoții și au îmbătrânit unul lângă celălalt, fără să-și abandoneze vreodată pasiunea, dar exprimându-și amărăciunea pentru contraperformanța preferaților lor. „Meciul pe care l-au pierdut, 1-5, cu Germania, a fost cel mai urât joc pe care l-am văzut vreodată. Nu mai joacă nimeni cum o făcea, pe vremuri, Kenny Dalglish!”, spune John Gillies.

5. Mesajul echipei naționale pentru „victimele” Evaluării Naționale

Răzvan Marin apare într-un scurt clip în care, cu căldură și emanând sinceritate, le urează succes puștilor și puștoaicelor de clasa a opta care susțin, zilele acestea, Evaluarea Națională la română, matematică și limba maternă.

„E PR, e PR!”, strigă unii, așa cum strigă și la alte acțiuni ale jucătorilor în tricouri galbene. PR sau ba, mesajul e unul emoționant, care invocă schimbul de încurajări între categoriile de oameni care au cel mai mult nevoie de susținere zilele astea.

„Nu doar noi avem de trecut un test important zilele acestea, ci și elevii de clasa a opta. Așa că vă urăm mult succes, dragi elevi, la Evaluarea Națională! Vă ținem pumnii așa cum și voi o faceți pentru noi”, spunea mijlocașul lui Empoli, înaintea meciului de ieri cu Slovacia și înaintea temutei probe la matematică, pe care azi o vor da viitorii liceeni.

MURDAR: Adrian Jitea sancționează 5 momente (uneori foarte) rele

1. România a dat în gropile din Frankfurt

Nemții au pregătit 10 stadioane pentru Campionatul European. Singurul care n-a respectat standardele unui astfel de turneu este cel din Frankfurt. Aici s-a jucat și România - Slovacia.

Gazonul n-a fost chiar ca-n Ghencea la Steaua - Valencia, nici ca la Constanța, când Goian a stors nervii Portocalei Mecanice, dar nici optim pentru fotbal.

Gazonul, pur și simplu, nu se ridică la nivelul competiției. E ca și cum ai avea cauciucuri de vară iarna! Alunecă, e foarte moale. După meciurile de NFL organizate aici, iarba nu a mai crescut cum trebuie. Sunt chiar îngrijorat pentru siguranța jucătorilor



- Julian Nagelsmann, selecționerul Germaniei

UEFA a făcut tot posibilul pentru a-l proteja. I-a trimis pe „tricolori” și pe slovaci să se pregătească pe arenele mici ale orașului. Edi Iordănescu a condus antrenamentul oficial pe stadionul echipei feminine a lui Eintracht. N-a funcționat. La ora jocului, brazdele se desprindeau la fiecare alunecare.

Dar nu a fost doar asta problema. Infrastructura i-a supărat chiar pe cei mai celebri dintre nemți.

Cred că noi, în ansamblu, am neglijat să lucrăm la infrastructură în ultimele decenii. Suntem în contact cu cei de la Deutsche Bahn (n.r. - compania germană de transport feroviar), vor face totul pentru a se asigura că oamenii ajung din punctul A în punctul B la timp. Dar asta nu e o problemă care apare acum, în timpul turneului. Ar fi trebuit să lucrăm cu mult timp înainte

- Philipp Lahm

2. Serbia, între dezamăgire și națională-problemă

Serbia lui „Pixi” Stojkovic s-a târât în grupa C și a încheiat pe ultima poziție. Obligată să câștige meciul cu Danemarca, a expediat un singur șut pe poartă. Mai rea decât prestația vedetelor Vlahovic sau Mitrovic a fost doar purtarea suporterilor.

Sârbii sunt recunoscuți pentru duritatea ultrașilor. Turneul din Germania a confirmat acest lucru. Au început scandalul la debutul contra Angliei, 7 ultrași reținuți. Marți au depășit cu mult limitele. I-au atacat pe danezi, au devastat terasele și au aruncat cu tot ce au prins în polițiștii nemți. Doar o intervenție în forță i-a potolit. S-a lăsat cu arestări și de această dată.

Nu s-au cumințit nici în stadion. Torțe au zburat spre gazon, scaunele au fost victimele frustării. La final și-au muștruluit și favoriții. Fotbaliștii n-au fost primiți în fața peluzei. Huiduiți și amenințați, și-au pus tricourile în cap și au mers direct către vestiare.

E vrajbă mare în toată țara. Venită cu mari pretenții la European, cu un lot cotat la 313 milioane de euro, Serbia a dezamăgit crunt. Legendarului „Pixi” i s-a cerut demisia. Răspunsul lui: „Nu are de ce să îmi fie rușine! Ăsta este fotbalul. Am ieșit cu capul sus”. Și cu un șut pe poartă...

3. CFR nemțesc

UEFA și Germania s-au lăudat cu un Campionat European „verde”. Sustenabilitatea a fost cuvântul de ordine, un fel de „predictibilitate” din discursul lui Răzvan Burleanu.

Ronald Koeman, selecționerul Olandei, s-a plâns că lucrurile nu stau chiar așa. Pe durata Europeanului, batavii și-au stabilit baza la Wolfsburg. Ar fi vrut ca la finalul meciului cu Austria, pierdut 2-3, să se întoarcă rapid de la Berlin. N-au găsit un tren și au fost nevoiți să aleagă varianta rutieră. Distanța între cele două orașe este de 230 km.

Germania ne-a tot spus că va fi un Campionat European sustenabil, dar mie mi-a dovedit contrariul. După meciul cu Austria nu putem ajunge acasă rapid, nu există vreun tren care să meargă spre Wolfsburg

- Ronald Koeman, selecționerul Olandei

Philipp Lahm ocupă postul de director al turneului final. Fostul căpitan al naționalei Germaniei confirmă problemele de pe calea ferată: „În ultimele 10 zile am tot călătorit cu trenul. De obicei au fost punctuale sosirile, a existat și o întârziere”.

Lahm spune că a luat legătura cu CFR-ul nemților pentru a preîntâmpina noi probleme.

Delegația României a călătorit cu trenul între Wurzburg, „casa” de la Euro, și orașele unde au fost programat partidele cu Ucraina, Belgia și Slovacia.

4. Kovacs, protagonist fără voia lui

Istvan Kovacs a fost la centru în meciul cu cele mai multe cartonașe galbene din istoria Campionatelor Europene, Turcia - Cehia 2-1.

Arbitrul din Carei este recunoscut pentru rigiditatea lui. În România mai scapă și câte un „Marș!” la adresa fotbaliștilor, se mai înfoaie la antrenori. La Euro 2024 s-a trezit în mijlocul unor evenimente nedorite.

Turcii au sărbătorit dizgrațios calificarea. Kokcu l-a întărâtat pe Soucek, a țopăit și i-a strigat în față. Mijlocașul lui West Ham n-a acceptat umilința, l-a îmbrâncit. Încăierarea rezultată a fost înăbușită de Kovacs: „Un galben ție, un galben și ție! Ia și tu un galben, tu un roșu!”.

5. Când își bagă „dracii roșii” coada

Belgia a avut o generație aproape de aur. Hazard s-a retras, iar De Bruyne și Lukaku nu mai au multe șanse pentru a-și atinge potențialul. O explicație a ratărilor ar putea fi și infinitele probleme interne. „Dracii roșii” s-au târât prin grupa E, au încheiat în spatele României și își vor încrucișa „coarnele” cu Franța în „optimi”.

Selecționerul Dominico Tedesco are parte de tot mai puțină susținere în țară. Cea mai critică voce este una adiacentă lotului. Tatăl lui Leandro Trossard nu și-a putut reține instinctele și a sărit în apărarea extremei de la Arsenal.

„Nu are cum să joace bine când e mutat de pe un post pe altul. Tedesco nu e potrivit pentru a fi selecționer, e o pălărie mult prea mare pentru el”, a fost tirada lui Pierre Trossard.

Ce-i drept, jocul belgienilor nu ajută cauza lui Tedesco. Nici argumentele lui Trossard nu-s solide. A jucat 170 de minute. Nu a marcat, nu a pasat decisiv, a reușit un singur dribling și a expediat un șut pe poartă.

Tedesco a deschis alte fronturi. S-a certat cu organizatorii. Spune că din cauza lor nu a putut pregăti cum trebuie meciul decisiv cu Ucraina. Ar fi ajuns prea târziu la stadion, din cauza traficului. Nu a putut ține discursul din vestiar și a scurtat încălzirea.