Dacă jucătorii și antrenorii nu ar semna în alb pentru un egal între România și Slovacia, dumneavoastră ați face-o? E interesant modul în care cei implicați direct ar iscăli pentru un „X” într-un meci de campionat, de calificare, când cealaltă echipă nu ar fi neapărat ajutată cu un punct, dar nu și acum, când interesul ambelor echipe este unul și același și NU depinde în sens negativ de celălalt meci al grupei dintre Belgia și Ucraina.
Să fim ori nu mai catolici decât Papa? Sigur, ne punem această întrebare întâlnind o țară cu o religie preponderent romano-catolică. Ce-or spune ei referitor la acest aspect? Dar stați, fotbalul nu este despre religie, este despre joc, despre pasiunea pe care o generează. O fi o chestiune despre viață și moarte? Nuuu, știm de mici copii, cu siguranță e mai mult decât atât.
Este însăși mândria unei comunități, iar în acest caz, a unei națiuni! Cam asta poate să însemne acest minunat sport, denumit și rege, care consumă iubire și vinde imagine, ca să cităm din clasici. Dar e și despre performanță, cunoașteți povestea cu golul urât și bara frumoasă...
Și dacă Slovacia își dorește draw-ul înaintea noastră? O țară mică, cu prezențe răzlețe pe la turneele finale, oricare-ar fi ele, nu poate da cu piciorul unei asemenea șanse. Să nu uităm, oponenții noștri din această seară au un antrenor italian, pe Francesco Calzona. Credeți că dumnealui nu dorește la fel de mult ca Edi al nostru o calificare în „optimi”?
Și atunci, de ce să riște și unii, și alții? Ce-i mână pe ei în luptă? Dar pe ai noștri? Nici măcar „alegerea” unui adversar teoretic mai ușor, în funcție de locul ocupat în grupă. Care e mai de preferat dintre Franța, Spania sau Anglia, Olanda? Poate cineva să se joace cu hazardul?
Fără să amintesc de celebrele partide „la pace” despre care s-a mai scris, mi-am adus aminte scotocind prin ungherele memoriei cum Germania s-a predat pur și simplu cu un 0-3 chiar pe Allianz Arena în fața Cehiei, în ultimul meci din preliminariile Euro 2008. Mai știți miza înfrângerii la scor de neprezentare? Evitarea locului unu în calificări și, implicit, o grupă valorică ce i-a permis ulterior adversari mai facili la turneul final din Austria și Elveția.
Urmarea? Nemții au ajuns în finală, profitând de un culoar mai favorabil decât dacă s-ar fi luat la trântă cu cehii. Și atunci, cum e mai bine, că tot nu sunt pe deplin lămurit? Apropo, Papa ce zice?
{{text}}