GSP special

De pe canapea în cartea recordurilor! » Cum arată o zi din viața românului care a devenit primul om din lume cu 7 maratoane și 7 ultramaratoane încheiate pe 7 continente

+46 Foto
Imagine cu Andrei Roșu în Sahara din 2011, la începuturile sale ca alergător FOTO: Arhivă personală

Articol de Ionuţ Iordache  —  sâmbătă, 06 iulie 2024

Începând de azi, GSP lansează proiectul Health Talks în care Ionuț Iordache va vorbi cu diverși specialiști din zona de sport și sănătate, dar și cu oameni obișnuiți care au ales un stil de viață sănătos # Primul invitat este Andrei Roșu, care a decis în 2010 să facă mici schimbări pentru a deveni un model pentru băiețelul său # De atunci, a doborât mai multe recorduri mondiale, a terminat zeci de curse extreme de anduranță și a devenit un model nu doar pentru copiii săi, ci pentru o întreagă comunitate pe care a strâns-o în jurul său

- Bine ai venit, Andrei. Ești primul invitat la emisiune noastră "Health Talks by GSP".

- Bine te-am găsit, mulțumesc pentru invitație! Sunt onorat să fiu primul invitat!

- Vreau să începem cu startul tău pe acest drum: de la un corporatist supraponderal la un ultramaratonist care a ajuns în Cartea Recordurilor. Mai ții minte momentul și motivul pentru care ți-ai schimbat stilul de viață?

- Ziua nu mi-o mai amintesc. A fost un cumul de factori care a condus la asta. Era prin 2009. Fiul meu avea un an atunci. Lucram în corporație deja de prin 2001. Luasem multe kilograme, mă și căsătorisem. Descoperisem confortul acela, cu un job OK, cu mașină și soție. Puneam kilogram după kilogram, aveam vreo 25 în plus față de finalul facultății. Eram și fumător de la 16 ani și mi-am dat seama că lucrurile nu prea merg în direcția potrivită.

- Și cum a început totul?

- Copilul începea deja să ne imite foarte mult, pe mine și pe soție. Într-o zi, stăteam și mă uitam la televizor. Aveam acest obicei, să vin de la birou, să mă pun pe canapea și să butonez, nu căutam un program anume care să-mi placă, ci, pur și simplu, să treacă timpul. Iar băiatul meu a venit lângă mine, a luat telefonul meu și mă imita cum schimb programele. Și mi-am dat seama că o să devină ce vede acolo. Noi dăm vina de multe ori pe gene, că așa sunt pentru că am moștenit gena de la părinți, de la bunici, dar noi moștenim, de fapt, obiceiurile lor. Și am zis că trebuie să fac ceva.

„Nu cred că am vreun avantaj genetic care m-a ajutat să duc la bun sfârșit toate cursele astea. A fost vorba doar de disciplină și a face alegerile corecte pentru mine. Ca să glumesc, cred că am gena obiceiurilor bune”
Andrei Roșu

GALERIE FOTO. Imagini spectaculoase de la concursurile la care a luat parte Andrei Roșu

+46 Foto
Andrei Roșu Foto: Arhivă personală

- Ce ai făcut?

- Țin minte că am primit un email de la o colegă cu un link către maratonul de la Polul Nord. Era o glumă la adresa mea, că eram un tip friguros, care răcea des și mereu opream aparatul de aer condiționat, iar colegii mei mureau de cald. Și mi-am zis că e o ocazie bună să fac niște ajustări în viața mea. Mi se părea mai interesant Polul Nord decât maratonul. Nici nu știam ce presupune maratonul, dar Polul Nord mă atrăgea de când citeam cărțile lui Jules Verne. Din acel moment am început să mă antrenez și să fac mici schimbări în viața mea.

Primele obiceiuri sănătoase: somn și mâncare

- Care au fost aceste schimbări?

- Am stat și m-am gândit, nu diferă foarte mult ce făceam atunci față de ce făceam înainte să fac schimbările astea. Am început să să mă culc mai devreme pentru că trebuia să mă trezesc mai devreme ca să am timp să mă antrenez înainte de a merge la serviciu. Deci asta a fost prima schimbare importantă, trezitul devreme, care vine la pachet cu culcatul devreme. A doua schimbare a fost să fiu atent la ce pun în farfurie. Am început de fapt să fiu atent și la ce-mi spune corpul. Corpul devine foarte exigent când alergi, când te apuci să faci sport. Poți să faci un test, să mănânci cinci-șase chiftele și apoi să ieși să faci ce sport vrei tu care implică un pic de cardio. O să vezi că nu te simți atât de bine.

- Ce a urmat apoi?

- Mi-am propus să încep ziua cu mișcare, ceea ce s-a și păstrat ca obicei și aș vrea să-l păstrez toată viața. În rest, nu am schimbat foarte mult. Adică mergeam la birou, îmi vedeam de treabă. Am observat că făcând sport dimineața și având o nutriție OK, ajungeam la timp la birou sau chiar mai devreme și aveam o energie de nu știam ce să fac cu ea. Atunci a crescut și productivitatea la birou. Și până în prânz terminam cam tot ce era mai dificil, lucrurile alea pe care le amâni de obicei.

- După birou ai schimbat ceva?

- Am început să citesc. Rutina de a citi e un obicei mai bun decât să stai cu telefonul în față tot timpul. Și pentru somn era perfect. Ca o concluzie, s-a îmbunătățit calitatea somnului, calitatea nutriției și mișcarea, ceea ce a condus evident la reducerea balastului acela de kilograme. Aceasta e cea mai bună pregătire pentru un maraton, să dai jos niște kilograme. Ai o performanță extraordinară imediat pentru că inima era obișnuită să tragă tare și acum îi este mult mai ușor.

VIDEO. Cum arată o zi din viața lui Andrei Roșu

500 de dolaria primit Andrei Roșu pentru intrarea în Cartea Recordurilor

„Nu le interzic nimic copiilor”

- Mi-ai spus că ai început aceste schimbări gândindu-te la copiii tăi. Cum sunt ei acum. Ți-au copiat obiceiurile sănătoase?

- Normal. În primul rând, s-a apucat și soția de sport, ceea ce a contat enorm și pentru susținerea mea, dar și pentru ceea ce văd copiii în casă. Altfel riscă să primească mesaje diferite, un părinte să mănânce sănătos și să facă mișcare, iar celălalt să nu facă deloc mișcare și să mănânce toate nenorocirile. Copilul nu știe ce să aleagă, ce valoare să-și însușească, dar când ambii părinți trag în aceeași direcție, atunci și ei au preluat lucrurile astea. Până la urmă, copiii mănâncă ce au în casă, iar dacă părinții se hrănesc sănătos, copilul nu moare de foame cu hrană sănătoasă.

- Dar nu ajung să trișeze pe la școală sau când îi văd pe ceilalți copii?

- Eu nu le-am interzis nimic, ei pur şi simplu s-au obişnuit să mănânce sănătos. Şi au deja 16, respectiv 13 ani. Probabil că o să aibă derapaje, dar dacă din 1000 de mese pe an, 950 sunt OK, nu e o problemă. Ei sunt în parametri de greutate, de înălțime, de energie, aşa că suntem mulțumiți.

- Ai vreun obicei mai puțin întâlnit sau mai bizar care te-a ajutat în acest parcurs al tău?

- Nu țin telefonul în dormitor, am scăpat de asta. Evident, nici când mă culc, nici când mă trezesc. Nu este acolo și asta m-a ajutat foarte mult pentru că dimineaţa aveam tendința să-l deschid cum mă trezeam. Zic că e neobișnuit pentru că mulţi oameni fac acest lucru prima oară când se trezesc.

„Înainte de a alerga zeci de kilometri, fac un control cardio (test de efort) la o clinică medicală, pentru a mă asigura că nu devin subiect pentru știri macabre”
Andrei Roșu

- Când pui prima oară mâna pe telefon dimineaţa?

- Când ies pe uşă să merg la alergat. Îl iau mai mult pentru a face poze, de multe ori îl las pe modul avion. Oricum nu te sună nimeni la 6-7 dimineaţa.

Cum a scăpat de probleme lombare

- Care a fost obiceiul nesănătos la care ai renunțat cel mai greu?

- Statul pe canapea şi statul, în general, pe scaun. Şi la birou, la un moment dat am renunţat la scaun şi lucram din picioare. La început nu erau birouri din astea șmechere care se ridică. Am pus cutii în care erau hârtie de la imprimantă, am improvizat ceva şi dintr-odată a fost mult mai bine. Îmi amintesc că aveam foarte des probleme lombare. După ce m-am apucat de sport, gata şi cu problemele astea.

- Am citit în cartea lui Daniel Lieberman, "O istorie naturală a exercițiului fizic", că e absolut firesc să avem această tendință de a ne așeza mereu, de a lenevi, dar este foarte important să ne învingem această lene și să ne ridicăm cât mai des posibil.

- Da, îmi amintesc că îmi pusesem un reminder pe telefonul pe care l-am numit "scări" și când primeam acest reminder, mă ridicam și mergeam până la patru și înapoi, de două ori. Asta m-a ajutat și pentru anduranță, e un exercițiu de forță foarte bun. Și mi-am mai făcut un obicei. De fiecare dată când vorbeam la telefon mergeam. Iar și calitatea discuției poate e mai bună pentru că îți funcționează creierul mai bine.

- Am un prieten care și-a luat o bicicletă de apartament și când se uită pe netflix, preferă să pedaleze decât să stea pe canapea.

- Să știi că așa s-a apucat și soția mea de sport. Aveam o bicicletă din asta și își punea tableta în față și pedala. Așa am făcut cu copiii în pandemie. Nu puteam să îi pun toată ziua să facă teme, așa că atunci când se uitau pe tabletă, pedalau și ei. Am observat că un obicei nou se instalează mai ușor pe un obicei existent. Deci dacă tu zici, uite, vreau de acum, o oră pe zi, să citesc. Va fi foarte greu să găsești ora aia în care nu te deranjează nimeni. Dar dacă tu călătorești în fiecare zi o oră cu mașina, pui niște podcast-uri, nişte e-book-uri şi aşa se instalează obiceiul.

GALERIE FOTO. Imagini de colecție din viața lui Andrei Roșu

+22 Foto
La Cercul Polar, alături de Tibi Ușeriu și Vlad Tănase Foto: Arhivă personală

12.000 de eurosunt cheltuielile pentru participarea la maratonul de la Polul Nord

„Sănătatea mea s-a îmbunătățit rapid”

- Cât timp ţi-a luat până ai ajuns la un nivel optim din punctul de vedere al sănătății?

- Când lucram la corporaţie, făceam analize în fiecare an, şi vedeam cum evoluează colesterolul, glicemia etc. Iar când am făcut această schimbare, parametrii s-au îmbunătățit foarte repede. Deja la primele analize, după ce m-am apucat de sport și să mănânc OK, se vedea cum curba se modifică în bine.

- Ce înseamnă foarte repede?

- Păi nu știu, cred că am făcut după șase luni primele analize. Dar e important şi cum te simţi. Analizele pot să iasă la fel, dar o să ai altă energie când te trezești, să ai altă calitate a somnului, ai altă poftă de viață, să vezi că urci scările până la 4-5 fără să gâfâi.

VIDEO. Cât timp i-a luat lui Andrei Roșu să ajungă la un nivel optim al sănătății

- Care a fost cel mai bun sfat pe care l-ai primit sau pe care l-ai citit şi care te-a ajutat să îţi schimbi stilul de viață?

- Sunt multe cărți care m-au ajutat. Când citesc o carte, o citesc cu creionul în mână şi subliniez ideile pe care cred că le-aş putea aplica imediat și care ar avea un efect. Şi dintr-o asemenea carte am învățat să păstrez ordine în jurul meu, adică să am lucrurile puse în ordine, să nu mai am un birou din ăla haotic, cu zeci de hârtii. Ai un nivel de stres mult mai scăzut decât dacă le vezi acolo tot timpul. De asemenea, mă inspiră foarte mult oamenii în vârstă care fac sport și un sfat pe care l-am preluat de la un tip care participa la IronMan până pe la 87 de ani a fost că dacă vrei să faci ceva la 80 de ani, cum ar fi să participi la curse, să iei această decizie pe la 40 de ani, nu la 75 de ani. Şi această decizie presupune să tai alcoolul, să tai tutunul, să mănânci sănătos, să faci sport în fiecare zi. Și m-a marcat lucrul ăsta, să faci în fiecare zi ceea ce trebuie.

A mers peste 40.000 km în ultimii 7 ani

- Cât de des folosești tehnologia pentru a-ți monitoriza sănătatea și progresul?

- Folosesc un ceas smart, în primul rând. În 2018, mi-am stabilit un obiectiv: în următorii 7 ani să fac minimum 40.000 km, adică circumferința pământului la ecuator. Am calculat şi înseamnă vreo 50 de milioane de pași, am împărțit la 7 ani, apoi la 365 de zile în medie și mi-a ieșit un anumit număr de pași și un anumit număr de kilometri zilnic. Iar pentru a monitoriza asta, aveam nevoie de ceas. Chiar luna trecută am bifat acest obiectiv, cu vreo şapte luni înainte.

- Câţi paşi înseamnă să faci pe zi?

- Cam 20.000 de paşi. Şi îl mai folosesc pentru a vedea ce puls am dimineaţa. Nu dorm cu el, dar când mă trezesc îl pun la mână şi văd ce puls am pentru a ști dacă m-am refăcut bine. Dacă e 58-59, fac un antrenament mai uşor în ziua aia. Dacă e 50-55, știu că pot să trag mai tare. Îl mai folosesc când am antrenamente la care urmăresc ceva nume, un anumit timp sau viteză. Dar în rest nu prea mă folosesc de tehnologie. Sunt mai degrabă un alergător-peisagist, prefer să mă bucur de ce văd în jurul meu decât să trag de mine ca să fiu la limită.

Mănâncă peste 100 de plante diferite pe săptămână

- Care sunt alimentele pe care le consumi cel mai des într-o zi?

- Ca orice om care abordează un sport nou, am intrat pe internet și am urmărit niște sportivi pe care îi admiram şi încercam să îi copiez în comportament. Și am văzut că foarte mulți sportivi de anduranță, din zona de ultramaraton și de ultratriatlon, aveau o dietă bazată pe plante și explicațiile lor erau de bun-simț și ușor de verificat. Ei spuneau că îi ajută foarte mult această dietă pentru că au nevoie de carbohidrați. Corpul are nevoie de energie şi prima sursă spre care se îndreaptă sunt carbohidrații, către glicogen, după care către grăsimi și de-abia la final începe el să-ți ia din proteine și din mușchi.

În plus, dacă faci sport de anduranță ai nevoie de o imunitate foarte bună, iar toate plantele au fibre care ajută microbiomul nostru, dar au şi vitamine, minerale, polifenoli, tot felul de substanțe care reduc inflamația. Şi am început să încorporez cât mai multe legume și fructe. Îmi făcusem o regulă, 3 zile înainte şi 3 zile după o cursă, nu consumam produse de origine animală.

Apoi, în 2011, am mers la o fermă de animale cu băiatul nostru, s-a jucat pe-acolo cu puiuți, cu văcuțe, şi când am ajuns acasă ne-a întrebat dacă puiul din farfurie e acelaşi cu puiul de la fermă. Bine, ai explicaţii, că nu e ăla, că unii sunt crescuţi special pentru asta. Dar atunci am zis gata, renunț de tot că nu vreau să dau un exemplu prost, și nu mi-a fost greu, adică oricum făcusem deja tranziția.

Chiar mi-am făcut un inventar. Şi cum recomandarea e să mănânci cam 30 de plante diferite pe săptămână, eu am peste 100 de plante. Dacă te concentrezi să ai o dietă diversificată, să ai multe culori în farfurie și foarte multe fibre, să ai măcar 30 de grame de fibre în fiecare zi, n-ai cum să dai greș. Chiar citeam că oamenii preistorici mâncau cam 100 de grame pe zi.

- Dar înainte şi legumele, şi fructele aveau mai multe fibre.

- Aşa e. Dar, uite, specialiştii recomandă undeva la 25-30 g de fibre pe zi, iar dieta vestică e foarte săracă în fibre, cu greu ajungi la 10-15. Atunci apar probleme. Îmi amintesc că am fost acum câțiva ani la Pompei și la ieșirea din muzeu era menționată dieta romanilor. Nu apărea carnea acolo, erau foarte multe migdale, nuci de tot felul, foarte multe legume, plante, fructe, curmale etc. Cred că noi am crescut cu niște prejudecăți că toate produsele de origine animală sunt foarte bogate în nutrienţi. Am mai auzit mitul proteinei complete, că doar carnea, laptele, ouăle și brânza ar fi proteine complete. E ciudat pentru că toate viețuitoarele și toate plantele au același cod genetic. Deci au cei 20 de aminoacizi, inclusiv cei nouă esențiali. Şi multe plante au chiar mai mulți aminoacizi esențiali decât produsele de origine animală.

VIDEO. Ce alimente consumă Andrei Roșu în fiecare zi

„Dacă ai o nutriție corectă, nu ai nevoie de suplimente”

- Ţi se mai întâmplă să mănânci dulciuri sau junk food? Sau ai poftă de aşa ceva?

- Eu mi-am redefinit foarte mult și junk food-ul. De exemplu, mie îmi place pleurotusul şi îl fac de obicei la cuptor. Dar câteodată îl fac şi la tigaie şi asta ar fi o formă de junk. Sau dacă mănânc cartofi prăjiţi o dată pe lună, îi fac eu acasă şi fac cartofi dulci, care au proprietăţi mai bune.

- Având în vedere că mănânci foarte multe plante, mai folosești suplimente sau vitamine? Ce părere ai de suplimente?

- Există două categorii de suplimente. O categorie de suplimente care sunt recomandate de medic, când ai o lipsă. Şi mai există categoria suplimentelor pentru sportivi. De exemplu, dacă alergi şi transpiri mult, e clar că trebuie să iei băuturi cu electroliți, adică niște săruri minerale. Singurul supliment de care ai nevoie, dacă ai o dietă bazată exclusiv pe plante, este B12. Eu iau o dată pe săptămână şi nivelul meu de B12 este peste cel mediu. Deci nu cred că ai nevoie. Dacă ai o nutriție OK, n-ai nevoie. De multe ori sunt bani dați degeaba.

Se trezește zilnic la 5

- Ce rutină ai dimineaţa?

- Din 2010, în proporție de 90% din zile, m-am trezit la cinci și, în general, fără ceas. Uneori mai devreme, uneori mai târziu, dar în general încerc să prind răsăritul afară. Rutina e foarte simplă. În primul rând, pregătesc de seara tot ce am nevoie a doua zi dimineață. Mă spăl, mă bag în echipamentul de alergare şi apoi fac repede 5 minute pe bicicleta staționară. Îmi ridic pulsul şi mă pune, așa, într-o stare foarte bună. Apoi scot câinele câteodată şi urmează antrenamentul. Adică o tură de Herăstrău, asta înseamnă cam 8 kilometri de la mine de acasă. Sau două uneori. După care fac duş, mănânc şi sunt ca avionul la decolare, plin de energie.

„Cu fiecare an care trece, sunt conștient că trebuie să apăs pe accelerație și să fac lucrurile din ce în ce mai bine, pentru a îmi ajuta organismul”
Andrei Roșu

- Te-ai axat foarte mult pe exercițiile cardio. Faci și exerciții de forță?

- Da, da, mai ales că după o vârstă, cel puțin așa se spune, n-am simțit-o până acum, dar după o anumită vârstă trebuie să fii atent pentru că musculatura începe să se atrofieze ușor, ușor. Iar exercițiile de forță, mai ales pe trenul inferior, ajută foarte mult articulațiile. Și atunci fac cel puțin o dată pe săptămână. Cam 30 de minute, nu fac cu greutăți, ci cu propria greutate. Dacă faci 300 de genuflexiuni cu propria greutate, n-ai nevoie să îţi pui o bară în spate. Dar nu fac în fiecare zi cardio maximal. Adică de două ori pe săptămână chiar fac foarte tare. În rest, jogging. Şi merg foarte mult pe jos. Tot ce e pe o rază mai mică de 3-4 km, mai ales la ore de vârf, merg pe jos. Fac cam 7-8 minute pe kilometru, aşa că de multe ori ajung mai repede astfel.

„În pandemie, îmi făceam pașii în casă”

- Ți s-a întâmplat să-ți pierzi motivația într-o zi și să nu faci paşii ăștia dimineața?

- E cam greu, pentru că știam că dacă nu-i fac, trebuia să fac a doua zi dublu. Îţi dau un exemplu. Cei mai puțini pași din 2018 încoace au fost în jur de 17.000 în loc de 20.000. A fost în lockdown, în perioada aia cu pandemia. Şi în primele zile mă mişcam în casă, făceam ture dintr-o cameră în alta, apoi am ieșit în jurul blocului, pe stradă. Am sărit coarda foarte mult. Am ajuns cam la 60 de minute pe zi de sărit coarda. Deci nu e negociabil, întotdeauna încep ziua cu alergare. Cu cât amâni pe parcursul zilei momentul, cu atât e mult mai greu să faci, că apar solicitările de la birou, din familie, cheful e altul. Adică una e să te duci dimineața, la răsărit, e liniște, pace ești tu cu gândurile tale, și alta e la 19, chinuit de foame, de gânduri, de stres.

- Îți menții acest stil de viață și în timpul vacanțelor?

- Da, mai ales. Primul lucru pe care îl pun în bagaje este echipamentul de alergare. Câteodată mă trezesc chiar mai devreme. Aici e o greșeală pe care o facem foarte mulți ca sportivi amatori. Dacă scoatem din grafic weekendurile, zilele de naștere, zilele libere, zilele naționale, vacanțele și zicem că în aceste perioade nu vrem să facem mişcare, se duce jumătate de an. Vacanţele nu sunt pentru odihnă fizică. Dacă vrei odihnă fizică, te duci într-o zi de miercuri acasă, te bagi în pat la 8 și, garantez, că la cinci-șase te trezești odihnit de zici că ai fost la retreat în Bali. Vacanţa e pentru odihnă psihică, să stai departe de stresul cotidian, dar asta nu înseamnă să nu faci mișcare.

Cum să te ferești de depresie

- Am vorbit foarte mult până acum de sănătatea fizică. Cum ai grijă de sănătatea ta mintală?

- Eu cred că sunt legate cele două. Noi funcționăm foarte mult la nivel chimic în corp. În funcție de câtă mișcare faci, de ce nutrienți îi dai corpului și cât de hidratat e corpul și creierul tău, funcționezi mai bine sau mai prost. Eu n-am întâlnit un om care face sport zilnic, se hrănește corect și doarme șapte-opt ore să fie deprimat. Pentru că ai un nivel bun de serotonină, de endorfină, de dopamină. Dacă ai și niște obiective în viață, niște scopuri pe care să le urmărești, te simți foarte bine.

582 de zilei-au trebuit lui Andrei Roșu să termine cele 7 maratoane și cele 7 ultramaratoane pe cele 7 continente pentru a intra în Cartea Recordurilor.

- Ne poți recomanda o carte sau un specialist pe care să-l urmărim dacă vrem să ne schimbăm stilul de viață?

- Da, pot să recomand multe cărți, multe resurse, dar eu aș începe un pic altfel. Foarte mulți oameni amână momentul în care să înceapă această schimbare. Iar aceste resurse ar putea să ajute la amânarea deciziei. Mulţi ar putea să spună că nu se apucă de treabă până nu ştiu exact ce e bine şi ce au de făcut. Eu i-aş sfătui să înceapă de unde sunt acum, chiar dacă n-am pantofi de alergare sau nu ştiu în detaliu orice aspect. Le recomand să înceapă cât mai simplu, de exemplu, să iasă să se plimbe 10 minute după fiecare masă. Apoi măreşti minutele, apoi vrei mai mult şi te gândeşti să alergi şi începi să cauţi resurse. Sfatul ar fi acesta: începe întâi simplu şi apoi vei fi interesat să cauţi şi resurse. Sunt multe podcasturi, mai ales din străinătate, cu medici şi oameni de ştiinţă de la Stanford, Harvard. Sunt sigur că orice poate descoperi în aceste podcasturi în funcţie de ce îi interesează, sport, nutriţie, somn. Eu pun pe pagina mea de Facebook tot felul de resurse.

Leapșa incomodă

- Vreau să încep o tradiție la această emisiune, şi anume "Leapşa incomodă". Pentru că tu ești primul invitat, o să-ți adresez o întrebare incomodă și apoi o să te rog după emisiune să formulezi și tu o întrebare incomodă pentru următorul. Întrebarea pentru tine este ceva mai lungă.

Un studiu publicat în Sports Medicine a concluzionat că relația dintre activitatea fizică și sănătatea mintală urmează o curbă în formă de U. Cu cât faci mai mult sport, cu atât sunt mai multe efecte dăunătoare asupra sănătății mintale. Foarte mulți alergători de ultramaratoane se confruntă cu tulburări de alimentație și cu probleme psihice. Te-ai lovit de așa ceva de când ai început să participi la astfel de concursuri extreme?

- În primul rând, încerc întotdeauna să pregătesc cursele foarte solicitante cu mult timp înainte. Să mă pregătesc minimum 2 ani. Iar pregătirea asta nu ține doar de aspectele fizice, ci să încerci să replici porțiunile dificile din cursa respectivă în care ar putea apărea probleme. Ai dreptate, cele mai multe probleme de sănătate sunt cele gastro, ele cauzează foarte multe abandonuri. În general, cursele de anduranță sunt noaptea între 1:00 și 5:00 și atunci apar peste 80% din probleme. Asta se întâmplă și pentru că foarte puțini sportivi de anduranță, mai ales când sunt la început, nu replică în antrenamentele lor aceste perioade. Adică nu se antrenează niciodată noaptea, nu își obișnuiesc corpul. Îmi aduc aminte cum mă pregăteam pentru ultratriatloane. Îmi puneam în fiecare vineri câte un antrenament noaptea, chiar dacă eram obosit după o săptămână de lucru. Erau perioade când mă antrenam toată noaptea și atunci vedeam exact ce trebuie să mănânc, la ce reacționez bine, la ce nu reacționez bine. Astfel am eliminat destul de multe probleme.

De asemenea, trebuie să înveți să gestionezi problemele psihice care apar în timpul curselor. E destul de dificil să alergi mereu de unul singur, tu și gândurile tale. Dacă ai niște gânduri negative și te întrebi de ce faci toate astea, de ce îți chinui corpul, e bine să-ți amintești de ce ești acolo. Fiecare are povestea lui. M-am apucat ca să-mi inspir copiii. Bun și până când îi inspir? O săptămână, o lună sau toată viața?

Mă mai ajută faptul că la toate concursurile la care merg susțin o cauză socială, un proiect social și atunci când faci asta nu vrei să dezamăgești. Dacă eu strâng fonduri la această cursă pentru niște pacienți care mai au de trăit trei luni, dar mă plâng că mă doare degetul mic de la piciorul drept, îți dai seama că e ridicol și sunt foarte mulți care abandonează.

48 de ania împlinit Andrei Roșu pe 30 iunie

„Cea mai mare realizare a mea este faptul că îmi înving constant temerile și tentația de a rămâne în zona de confort. Aș vrea să alerg zilnic măcar până la 100 de ani, apoi mai vedem”
Andrei Roșu

VIDEO. Emisiunea integrală cu Andrei Roșu

Show more
Loading ...
Failed to load data.

Show more
Loading ...
Failed to load data.