Răzvan Lucescu, 55 de ani, campion din nou cu PAOK Salonic, a acordat un interviu-eveniment pentru Gazeta Sporturilor din cantonamentul grecilor din Olanda. A vorbit despre detaliile pe care le-a sesizat la echipa națională la Euro 2024 # Aflați răspunsuri sincere la întrebări ce au născut polemici în fotbalul românesc.
Răzvan Lucescu este cel mai bun antrenor român al anului 2024 până în acest moment. Indiferent de simpatii, de antipatii, vorbesc rezultatele. A pornit cu a patra șansă la titlu în Grecia și i-a luat pe granzii Eladei la rând, încoronându-se campion după o serie impresionantă la finalul play-off-ului.
A repetat, într-un fel, isprava din 2019, doar că atunci a cucerit titlul cu PAOK după mai bine de trei decenii, fără a avea vreo înfrângere în campionat! Nu este Grecia campionatul care să rivalizeze cu cele cinci mari din Occident, OK!
Dar dacă luăm în calcul presiunea, fanatismul - la Salonic peste Atena! -, potența financiară a patronilor de acolo, prestanța în cupele continentale și faptul că Oly a câștigat și finala Conference League, realizăm că nu vorbim de o destinație de vacanță. Ci de o ligă puternică, probabil, cea mai tare din partea asta de Europă din care facem parte și noi.
Discuție cu Răzvan Lucescu despre fotbal, jucători și fotbaliști
L-am regăsit pe Răzvan într-o după-amiază senină de iulie, într-un hotel pe malul lacului, la Horst, într-un orășel din Olanda situat la granița cu Germania. Culmea e că a avut jumătate de zi liberă, atât, nu este în vacanță acolo! Este deja în focuri pentru a pregăti noul sezon cu campioana Greciei.
În timp ce ceilalți oameni din staff și din echipă s-au relaxat, fie în hotel, fie la Dusseldorf sau Amsterdam, Răzvan și-a petrecut timpul liber cu reporterii Gazetei Sporturilor acreditați la Euro 2024. Vorbind despre fotbal și despre viață.
Debutăm în discuția in extenso cu Lucescu de la subiectul legat de echipa națională.
Este cel mai proaspăt, cel mai viu, cel mai mediatizat subiect al ultimelor săptămâni. Unul ce-a marcat reîntregirea României în străinătate, în Europa, în Occident, ca stare de spirit, ca tot.
Vor urma episoade sincere, cu păreri expuse franc, fără a fi cosmetizate. Răzvan Lucescu spune lucrurile așa cum le vede, și din postura omului care lucrează de foarte mulți ani printre străini, sub presiune maximă. Și care are succes.
10 trofeea cucerit Răzvan Lucescu în cariera sa: 4 cu PAOK Salonic (două campionate, două Cupe), 3 cu Al-Hilal (Champions League al Asiei, campionatul și Cupa), plus două Cupe ale României cu Rapid și o Cupă a Stelelor Qatar cu Al-Jaish. Și a promovat FC Brașov în prima divizie
- Mister, există vreun fotbalist român care să-ți placă? Fără a înțelege prin asta că dacă-ți place, automat ar putea fi un viitor transfer la PAOK.
- Hmm, nu pot spune că nu-i cunosc foarte bine pe toți. Dar așa... Răzvan Marin, Stanciu, cine ar mai fi? Drăgușin? Alții nu, nu, nu-i cunosc, nu-i știu bine. Pe ăștia îi știu, i-am văzut, îi știu de mai de mult.
- Au obținut maximum ce puteau obține la acest Euro?
- Aici este o analiză mult mai profundă, nici nu are rost să spunem: "Ooo, a fost fantastic!", dar putem spune că a fost un pas foarte frumos în față. Și că este un moment de speranță pentru fotbalul românesc. De ce aș spune că nu trebui să spunem: "A fost fantastic!"?
În definitiv, este un turneu în care am câștigat un meci, am pierdut două, am făcut un egal. Necâștigând meciul acela cu 3-0, primul (cu Ucraina), nu știu cum ar fi decurs lucrurile.
Dar faptul că echipa s-a calificat, faptul că a venit aici, la acest Euro, și că a ieșit din faza grupelor, asta arată că există speranță. Mi-a plăcut enorm unitatea lor. Vor reuși să o mențină?
Au arătat că sunt foarte motivați să joace pentru echipa națională și sper să nu fie doar motivația dată de prezența la acest turneu final și prima calificare după atât timp. Sper să continue această motivație pentru echipa națională și pentru a obține rezultate!
Un lucru fantastic este că datorită echipei naționale, datorită prezenței la acest Campionat European, datorită faptului că am început cu acel 3-0 contra Ucrainei, foarte frumos, un meci extraordinar, lumea s-a unit. Românii s-au unit! Și nu numai că s-au unit. Am lăsat și o impresie extraordinară în Europa
Răzvan Lucescu, antrenor PAOK Salonic
- Bun, și ce ne lipsește?
- Eu rămân la părerea că unde ducem lipsă în continuare este la mentalitatea aceea de încredere totală, de convingere... Mentalitate puternică, mentalitate de a te lupta în condiții dificile și de a înfrunta dificultățile. Chiar dacă nu ai șansă să te duci peste ele.
- Comparând poate cu Turcia, care a avut 0-3 cu Portugalia, apoi s-a luat de piept cu Olanda...
- Sau cu Elveția... Și știi care e problema? Iarăși ne întoarcem la istorie!
- În ce sens?
- Turcii au fost cuceritori, elvețienii sunt cuceritori, în plan financiar au cucerit toată lumea. Și olandezii. La fel, portughezii, spaniolii, englezii. Noi nu suntem! Istoria noastră înseamnă supraviețuire.
- Păi, și asta ce înseamnă?
- Am învățat doar să supraviețuim, să ne adaptăm, da, să ne adaptăm!, să ne folosim, să... Și uite că, din păcate, nu știu, excepția a fost partea asta crescută, dacă vrei, în perioada comunistă, în care toți s-au strâns și au împins, și au împins, și au cerut și au cerut...
- Și atunci, va trebui să trăim mereu cu această cutumă, că atât putem?
- Este doar ceea ce sesizez eu. Atât! E ceva mai complicat, dar nu înseamnă că nu pot exista și excepții, că nu pot exista și anumite perioade în conjuncturi.
- V-a plăcut eticheta asta: „Generația de suflet”?
- Da, pentru că au fost foarte uniți, pentru că rămâi cu atitudinea lor de pe teren, știi, rămâi cu impresia primului meci. A fost o combinație perfectă, a fost și chestia asta cu lumea care s-a strâns foarte tare în jurul lor, al echipei. Unitatea, nebunia oamenilor, da!, de a vedea echipa națională cu rezultate.
- Să-i vezi pe români la intonarea imnului exuberanți, exaltați, cum sunt bucuroși că sunt împreună, chiar dacă nu se cunosc...
- Am trăit cu foarte mare simpatie pentru echipa națională și pentru acest moment, da. Dar mândru sunt de ceea ce fac eu, nu pot să fiu mândru de alți.
- Vezi să aibă această echipă un viitor? Însemnând să ne calificăm la un Mondial după aproape 30 de ani.
- Am spus că în fotbal contează mult conjunctura. Și la echipa națională contează conjunctura, contează și cu cine vei juca, și cum vei juca, și ce echipă vei prinde la acel moment. Teoretic, Ucraina era o echipă care părea, pe hârtie, peste noi.
Noi i-am prins pe ucraineni într-un moment foarte slab al lor. Nu știu, superficialitate, o lipsă de pregătire, mintea zburând în alte direcții. Noi am fost top! Top! Uite, Italia a fost dezastru...
Poți să prinzi o echipă mică, dar să fie top, din punct de vedere motivațional, jucătorii. În al 2-lea rând, experiența și prezența aduc obligația și, cred eu, convingerea că pot să se și califice, să se lupte, măcar să dea absolut totul să se califice la Mondial.
- A fost o întreagă discuție, și înainte, și după acest Euro, că nu a fost Mitriță în lot și că poate ar fi fost alta situația. Tu l-ai avut pe Mitriță la PAOK Salonic. Ar fi fost altfel situația?
- Mă gândeam că-mi vei adresa întrebarea asta! Nu vreau să mă bag sau să dau sfaturi. Nu mi-am permis niciodată să dau sfaturi cuiva. Nu cred că ar mai fi fost vreun jucător care să fie aici și să fi schimbat cu ceva situația echipei!
Pe de altă parte, aș putea spune că, așa cum a jucat Mitriță anul acesta, plus calitățile pe care le are el, l-ar fi recomandat să fie în lotul echipei naționale.
După aia, decizia oricum îi aparține antrenorului. Dar, încă o dată, antrenorul știe cel mai bine de ce a decis așa.
Pentru mine, Mitriță este un jucător spectaculos, un jucător creativ, unul care dezechilibrează. Un jucător care în momente de dificultate îți poate scoate ceva dintr-o fază la care nimeni nu ar vedea sau nu ar interpreta așa cum o face el.
Dar știu în același timp că nu este o personalitate foarte puternică și care să se lupte contra dificultăților, să le ia în piept și să meargă împotriva lor. Cam așa văd eu situația.
16 goluriși 14 assist-uri a adunat Mitriță pentru Universitatea Craiova în 40 de meciuri în ediția de Superliga recent încheiată
- Cunoscându-te, cred că anticipăm răspunsul tău, dar nu pot să nu te întreb dacă îl vezi pe Edi Iordănescu continuând cu echipa națională!
- (râde) Nu este treaba mea.
- Care ar trebui să fie atributele selecționerului României? Pentru a ne califica din nou la un Mondial.
- De ce spun că nu este treaba mea? Pentru că nu sunt eu în pielea și în mintea lui Edi Iordănescu. Pe de altă parte, Edi a făcut o chestie extraordinară, a calificat echipa României la turneul final, a intrat în grupe, s-a calificat în „optimi”... Cineva care vine în urma lui trebuie să aibă posibilitatea să facă măcar același lucru...
- Îl vezi plecând, încercând altă aventură?
- Nu știu, nu știu!
- Tu te-ai mai întoarce la echipa națională?
- Eu am spus că echipa, echipele naționale sunt închise pentru moment în ceea ce mă privește. Nu mă văd antrenând din nou o echipă națională! Îmi place aici, la PAOK Salonic, îmi place acolo, pe teren, îmi place să fiu zi de zi implicat. E cu totul și cu totul o altă meserie. Una e aceea de selecționer, una este de antrenor de echipă.
21 de meciuria adunat Răzvan Lucescu la echipa națională, în perioada aprilie 2009 - iunie 2011, având o medie de 1,4 puncte pe meci
Am fost priviți cu foarte mare simpatie și în continuare suntem. În final am ieșit în optimi. OK, a fost o experiență frumoasă, a fost... Au fost și emoții, dar când a trebuit să jucăm cu adversari puternici am văzut că ceva ne lipsește!
Răzvan Lucescu, antrenor PAOK Salonic
{{text}}