Sumara reapariție în peisaj a fostului căpitan al echipei naționale ne facem să-l plasăm în diferite locuri ale fotbalului nostru în care el sigur nu va veni. În unele deloc, în altele nu acum.
Câteva poze la nunta lui Ianis Hagi și câteva fraze ale lui Cristi, rostite de complezență în fața microfoanelor, ni l-au readus în memorie pe cel la care nu ne gândim cu lunile, cu anii, redescoperindu-l arareori și atunci dorind să-l folosim așa cum am crede noi că trebuie el folosit.
E plecat de un sfert de veac
Lucrând de șase ani încoace în sectorul juvenil al lui Inter, Cristi Chivu pare total rupt de fotbalul nostru, fără ca asta să fie o acuză.
Probabil că urmărește meciurile echipei naționale, doar a jucat de 75 de ori pentru ea și i-a fost căpitan cam în jumătate din aceste selecții, dar e greu de crezut că soarbe cu nesaț licoarea dulceagă a meciurilor de Liga 1.
A plecat din acest fotbal la 18 ani, de un sfert de veac încoace are alte preocupări. Singurele conexiuni au fost convocările sub tricolor. Reunirea, meciul, apoi câteva îmbrățișări cu colegii și fuga la treabă! La Amsterdam, la Roma sau la Milano.
A mai fost ofertat
În urmă cu vreo trei ani, câțiva magnați ai apei de băut (nu neapărat chioară) îl doreau instalat pe banca Petrolului.
Probabil, ar fi fost o lovitură de imagine pentru dumnealor, nu și pentru Crsti. Ce să caute într-un campionat peticit și mai ales la un club care parcă și-a făurit o tradiție din a nu-și plăti la timp angajații?
În asemenea cazuri, nu mai ești antrenor, ci om de legătură cu patronii, îi suni zilnic să vezi când dau banii, că altfel e foarte greu să antrenezi fețele pleoștite de neplată din vestiar.
Treptele meseriei
Acum, după secvențele fugitive de la nuntă, parcă-parcă ne-a încolțit ideea că dacă nu mai continuă Edi Iordănescu la națională, Cristi Chivu ar fi o soluție minunată.
Dar n-ar fi! Oricât de mare jucător a fost, până la aproape 44 de ani (îi face în octombrie) n-a antrenat nicio secundă la seniori. În primul rând, probabil că n-ar accepta el să facă acest pas de la juniori (fie ei și ai lui Inter Milano) la prima reprezentativă a României.
Meseria de antrenor are niște trepte, pe care dacă le urci mai multe odată, ajungi sus gâfâind. Poate altădată, când îl vor recomanda câțiva ani cu rezultate bune la echipe de seniori din Italia sau din altă parte.
Respect, nu funcții
Sigur că nu e doar naționala. Ar mai fi și câteva cluburi, de ce nu Craiova, unde s-a lansat?! Dar acolo există antrenor, iar Cristi n-ar accepta nici măcar să discute vag despre această posibilitate.
E un tip corect, nu sapă pe nimeni, nu pare să dorească în acest moment de la fotbalul românesc nimic altceva decât respectul care i se cuvine unui fost căpitan al echipei naționale.
Celelalte, funcții, bănci tehnice, contracte și oferte, sunt chibițăreli de-ale noastre. Altfel, bucuroși că l-am revăzut!
{{text}}