„E dramatic și direct” » Cum își aleg SUA cele mai competitive gimnaste pentru Jocurile Olimpice: au o țintă obsesivă!

Într-un material publicat după selecția națională din SUA pentru Jocurile Olimpice, Washington Post explică în detaliu complicatul sistem prin care sunt alese gimnastele ce-și vor reprezenta țara la Paris 2024 (26 iulie-11 august). Obsesia americanilor? Medalia de aur pe echipe.

Notele obținute de sportivele care candidează pentru un loc la Olimpiadă reprezintă doar unul dintre ingredientele unei rețete complexe care asigură succesul celor mai bune dintre gimnaste și care are loc în secret, departe de ochii presei și ai publicului larg.

„E un proces dramatic, plin de emoție și foarte direct”

„Când înotătorii ating peretele bazinului, la selecția națională pentru Jocurile Olimpice, se uită într-o parte, la contracandidați, apoi la tabela care afișează timpul pe care l-au obținut după cursă, aflând imediat dacă și-au atins sau nu visul. În performanța lor e o anumită siguranță, în bine sau rău. E un proces dramatic, plin de emoție și foarte direct”, scrie Washington Post.

Povestea se repetă și la probele de atletism. Totul se schimbă însă când vine vorba despre gimnastica artistică.

Chiar și după ce notele au fost acordate și competiția a luat sfârșit, marea majoritatea a gimnastelor încă așteaptă decizia comitetului de selecție, pentru că disciplina lor este una subiectivă, la fel ca și deciziile în privința intrării lor în lot.

Încăperea separată în care gimnastele așteaptă să li se hotărască soarta

Sportivele sunt conduse într-o încăpere separată și așteaptă să primească (sau nu) marea veste. Vor primi sau nu un loc în echipa olimpică?

Anul acesta selecția națională a avut loc în Minneapolis și a fost un concurs nemilos. Cu gimnastele închise în camera secretă, acest proces este implementat la acest nivel, în State, de aproximativ 20 de ani și urmează, de fiecare dată, același model.

Câștigătoarea concursului individual compus - și, în unii ani, următoarele două clasate - prind un loc în echipa olimpică. Restul lotului este ales de un comitet de selecție, care are niște criterii „largi și vagi”.

Martha Karolyi - parte în trecut a sistemul care decidea lotul olimpic al SUA

În trecut, alte sisteme, instituite de antrenoarea română Martha Karolyi (din 2004 până în 2016) și apoi de Tom Forster (pentru Jocurile Olimpice de la Tokyo, 2021), erau folosite pentru selecția finală.

Cum comitetul de selecție din cadrul federației americane de gimnastică este unul nou-nouț, și criteriile acestuia sunt, în mai multe feluri, neclare.

Una dintre metode pune pe primul loc clasamentul din concursul de selecție de la indiviaul compus. Alta le favorizează pe gimnastele care au abilități complementare, ce pot ajuta la creșterea notelor pentru echipă.

Cele două abordări nu au dus întotdeauna la selecția acelorași cinci gimnaste. Karolyi obișnuia să construiască loturi în care primau notele echipei, nu ierarhia de la individual compus.

Criterii vagi, care nu pot mulțumi pe toată lumea

În finala pe echipe, trei gimnaste își prezintă exercițiile la fiecare aparat - de aceea nu trebuie să fie bune la toate ca să fie luate în considerare. De pildă, Madison Kocian, care a obținut locul 8 la individual compus, în cadrul selecției SUA din 2016, dar era foarte valoroasă la paralele, și McKayla Maroney, locul 7 la individual compus, dar cea mai bună la sărituri în 2012, au prins locuri în lotul final pentru Olimpiadă.

La ambele ediții ale Jocurilor Olimpice, SUA au cucerit medaliile de aur pe echipe, iar Kocian și Maroney - medaliile de argint la proba lor preferată.

Prin comparație cu ediția de la Tokyo, unde numărul membrelor echipelor de gimnastică a fost limitat la patru, loturile decise de Martha Karolyi puteau fi formate din cinci sportive.

În 2021, Forster, care se ocupa de lotul olimpic din 2018, a făcut parte dintr-un comitet de trei persoane care a preferat să le trimită la Olimpiada niponă pe primele patru clasate din competiția de individual compus din cadrul selecției naționale, explicând că așa i s-a părut cel mai corect.

Din 1996, componența lotului olimpic al SUA, multiplu medaliat la acest nivel, nu a mai fost stabilită doar pe criteriul ierarhiei la individual compus, în timpul selecției naționale.

Această metodă înseamnă că toate fetele din echipă pot concura, probabil, la nevoie, la oricare dintre aparate.

Pentru că anul acesta, echipa va cuprinde cinci fete, Forster a declarat că ar putea folosi alte criterii. Grace McCallum și-a asigurat ultimul loc din echipă datorită locului patru ocupat la individual compus. MyKayla Skinner ar fi contribuit cu o notă mai mare la evoluția echipei, datorită aparatului său preferat, săriturile, unde avea un exercițiu excepțional.

Însă la Tokyo, planurile lui Forster nu au mers deloc ca pe roate. Rusia a câștigat concursul pe echipe la distanță considerabilă de americance.

O echipă care poate obține, în teorie, cea mai mare notă, și-arputea permite să facă mai multe greșeli în execuție. Dar un lot cu calități suplimentare la fiecare dintre cele patru aparate ar putea fi privită ca pe o alegere mai sigură, dacă e să luăm în considerare și anumite situații potrivnice, cum ar fi o accidentare de ultim moment.

De fiecare dată, comitetul de selecție a luat în calcul contribuția pe fiecare gimnastă o poate aduce pentru câștigarea titlului olimpic pe echipe

În 2016, nota din concursul pe echipe ar fi fost și mai mare pentru americance, dacă ar fi fost selectate Kocian și Ashton Locklear, o altă performeră excepțională la paralele. Însă ar fi fost un risc prea mare cu două gimnaste care să contribuie la același aparat.

Karolyi a ales-o pe Kocian, care a avut o notă mai mare decât Locklear la paralele, în concursul de selecție, și a completat echipa cu Gabby Douglas, campioana olimpică la individual compus din 2012.

Douglas a căzut de pe bârnă în ambele zile ale competiției de selecție și s-a plasat pe locul 7 la individual compus. Totuși, în momentul în care s-a organizat o simulare a finalei pe echipe. nota lui Douglas a fost puțin mai mare decât cea a lui Skinner, clasată pe locul 4 la individual compus.

La acel moment, Martha Karolyi a susținut că are încredere că Douglas își va îmbunătăți exercițiile în timpul cantonamentului dinaintea Jocurilor Olimpice.

Nu s-a înșelat - în concursul de calificare de la Olimpiadă, Gabby Douglas a primit o notă cu mai mult de un punct mai mare decât cea de la selecția SUA.

În vara aceasta, la Paris, specialiștii cred că SUA vor câștiga concursul olimpic pe echipe la mare distanță de a doua națiune clasată, având maiales în vedere absența rusoaicelor de la competiție.

SUA vor fi reprezentate anul acesta, la JO de la Paris, de Simone Biles, Suni Lee, Jordan Chiles, Jade Carey și debutanta Hezly Rivera.

Multe combinații de gimnaste americane ar fi potrivite pentru cucerirea aurului olimpic în competiția pe echipe, dar aceeași întrebare va rămâne mereu când va veni vorba de stabilirea lotului - o gimnastă care încheie concursul național de selecție pe locul 7 la individual, dar care are calități anume de a ajuta la creșterea notei în concursul pe echipe, merită mai mult locul în lot decât sportiva clasată pe poziția a 5-a?

Fosta gimnastă Chellsie Memmel, care se ocupă de execuțiile tehnice la nivelul lotului olimpic, a spus că finala pe echipe este prioritatea federației și a subliniat faptul că formatul actual aduce doar trei sportive care să evolueze la fiecare aparat.

Memmel nu s-a aflat în comitetul de selecție, spre deosebire de o altă campioană a Statelor Unite, Alicia Sacramone Quinn. Sacramone însăși a prins un loc în lotul olimpic al țării sale la Beijing, 2008, fiind foarte valoroasă la sărituri, bârnă și sol, dar fără să participe deloc la paralele. Atunci, SUA au cucerit argintul pe echipe.

Dacă ar fi fost judecată după clasamentul de la individual compus de la selecția națională, Sacramone nu ar fi ajuns niciodată la Jocurile Olimpice.