Slovenul Tadej Pogacar a bifat cea de-a treia victorie din carieră în Turul Franței, la doar 25 de ani. A făcut-o autoritar, zdrobind opoziția. Iar acest lucru s-ar putea să-l coste, consideră alte nume care au făcut istorie pe două roți.
Când Mark Cavendish a doborât recordul de nedoborât al lui Eddy Merckx - obținând a 35-a victorie de etapă în Marea Buclă, cu una peste „Canibalul” belgian -, britanicul a purtat un dialog scurt cu Pogacar, deja îmbrăcat în tricoul galben.
După felicitările de rigoare, veteranul Cavendish l-a avertizat pe slovenul de la UAE mai în glumă, mai în serios: „Să nu-mi bați recordul!”. „N-o voi face, stai liniștit”, a răspuns Pogacar. Dar două săptămâni mai târziu, dintr-un studio TV, un fost mare sprinter australian, Robbie McEwan, nu are niciun dubiu: „Sunt sigur că a pus ochii pe recordul lui Cavendish”. Și mai nimeni nu poate argumenta împotrivă.
17 etapeare în palmares Tadej Pogacar în Turul Franței. A câștigat 6 în această ediție
Ușurința cu care Tadej Pogacar a câștigat Turul Italiei și Turul Franței i-a făcut pe statisticieni să scoată o nouă filă albă de hârtie. Slovenul este abia al optulea rutier din istorie care reușește cea mai râvnită dublă din ciclism în același an și primul de la regretatul Marco Pantani, în 1998.
Perfomanța este cu atât mai impresionantă cu cât rutierii de clasament general s-au specializat să atace doar câte una dintre cele două mari curse pe sezon, ceea ce a destrămat speranțele unor rutieri precum Alberto Contador, Vincenzo Nibali sau Chris Froome de a intra în istorie.
Cum disciplina a devenit matematică a waților și a datelor și o probă de „croitorie” în nutriție, „câștiguri marginale” și tactici de echipă, mulți s-au întrebat dacă o asemenea performanța chiar mai este posibilă. Mai ales că lista cicliștilor care se pot lăuda cu dubla Giro / Le Tour cuprinde nume ce evocă nostalgie și legendă, precum Fausto Coppi, Jacques Anquetil, Eddy Merckx - de 3 ori (!) bineînțeles -, Bernard Hinault, Miguel Indurain sau Marco Pantani, toți venind din perioada romantică a sportului, în care se rula fără cască și se atacă în funcție de sentimente.
Câte 5 Tururi ale Franțeiau Jacques Anquetil, Eddy Merck, Bernard Hinault, Miguel Indurain. Pogacar are 3 victorii până acum
Tadej Pogacar în tricoul galben, de lider în Turul Franței 2024, foto: Imago
Rutier complet, care ignoră înțelepciunea contemporană, Tadej Pogacar pare să fie înzestrat de Dumnezeu cu abilități care sfidează conveniențele. Cu o șuviță de păr rebelă ieșindu-i vertical prin cască, a zburat pe orice cățărare, indiferent cât de fioros i-a sunat denumirea, reușind recorduri all-time în timpul de escaladare pe munți celebri precum Galibier, Pla d'Adet, Plateau de Beille, Isola 2000 și Col de la Couillole.
Pogacar a bifat 6 etape în Giro și 6 în Le Tour, în condițiile în care la start au fost aliniate cele mai mari nume din ciclismul actual.
La 25 de ani, Mark Cavendish avea 15 victorii în total în Marea Buclă, slovenul l-a întrecut deja cu două. Și totul într-un sezon în care și-a mai trecut în palmares un Monument - Liege-Bastogne-Liege, precum și Strade Bianche. Și în care are de gând să participe și la Jocurile Olimpice de la Paris. Tadej pare de neoprit.
Tadej Pogacar și-a trecut în palmares în 2024 Turul Italiei, foto: ImagoAmericanul Lance Armstrong nu mai este respectat pentru rezultatele din carieră, dar rămâne unul dintre cei mai buni analiști ai sportului pe două roți. Acum în vârstă de 52 de ani și nevoit să deschidă un podcast cu aproximativ 10 minute de reclamă pentru sponsori, controversatul Lance e foarte îngrijorat de ceea ce face Pogacar. Și vorbește din proprie experiență.
Autodeclarat fan al slovenului, Armstrong a avut o reacție foarte abrazivă după etapa a 19-a, din Alpi, acolo unde Pogacar s-a impus autoritar, după ce a trecut vijelios în ultimii 2 kilometri de americanul Matteo Jorgensen, unul dintre cochipierii rivalului său Jonas Vingegaard.
Plecând de la o dezbatere punctuală cu colegul său de platou, George Hincapie, dacă Pogacar trebuia să se mulțumească cu minutele date distanță de Vingegaard și să cedeze victoria de etapă pentru american, Lance a mărit perspectiva. E Pogacar prea lacom?
„Felul în care văd eu lucrurile s-a schimbat de-a lungul ultimilor 20 de ani. Am fost în poziția lui Pogacar, mi-am spus: «Hei, e o cursă de biciclete, avem o linie de start și una de finiș, eu am număr de concurs pe spate și vreau să câștig etape. În plus, poate fi vorba și despre bani». Dar mi s-a schimbat perspectiva. Știu că toți veți spune: «Cum îndrăznește?». Dar eu spun că sunt extraordinar de bine poziționat să vorbesc despre asta.
Ce am văzut astăzi poate fi cea mai mare greșeală din cariera lui. Vă garantez că celelalte echipe nu vor să vadă asta! Nici fanii! E ușor să ai impresia că faci totul pentru fanii sloveni, dar de fapt nu ai grijă și îi antagonizezi pe ceilalți: îl antagonizezi pe Remco Evenpoel, care e din Belgia, una dintre țările cele mai influente din ciclism, pe Jonas Vingegaard, campion de două ori, care e din Danemarca, o țară fanatică în ciclism, ești în Franța, ai de-a face cu presa!
Vă garantez că e o greșeală majoră! Da, e o cursă de ciclism, dar e și o campanie politică! NU da acestor oameni motive să te urască! Sau să nu te placă, dacă vi se par cuvinte prea dure! Și, merg mai departe - cel mai important lucru, NU le da motive să te pună sub semnul întrebării!”, a explicat Lance Armstrong.
O poveste nemaiauzită cu Michele Ferrari
Pentru a ilustra ce vrea să spună, Lance Armstrong și-a adus aminte de o poveste cu Michele Ferrari, doctorul care a condus programul sofisticat de dopaj din cariera americanului și care este suspendat pe viață din sport.
„Vă voi spune o poveste pe care n-am mai spus-o nimănui. Eram în 2000, în Turul Franței. Toți îl știu pe cel mai controversat trainer din istoria ciclismului, Michele Ferrari, care a avut problemele sale, dar care era briliant. Deci eram în 2000, pe cățărarea Hautacam, am plecat de lângă Pantani și Ullrich, i-am bătut pe fiecare cu câte 4 minute. Am urcat în autocar, după etapă, mă uit pe telefon și văd un SMS de la el: «O greșeală URIAȘĂ».
Nu vorbea despre tactică, despre oboseală sau altele. Nu știu dacă vreți să auziți asta despre Pogacar și nu-mi pasă, dar a fost o greșeală uriașă”, a completat Lance, care știe ce vorbește. Primele murmure împotriva sa au apărut în 2001, când se impunea în a treia ediție consecutivă din Marea Buclă.
Mai mulți analiști au observat că se ascute rivalitatea nu numai între Tadej Pogacar și Jonas Vingegaard, cât și între cele două echipe-monstru care-i susțin.
George Hincapie, abia menționat, a sesizat că UAE a depus eforturi considerabile să imite Visma lui Vingegaard, care s-a axat pe optimizarea situațiilor de cursă și analiza frenetică a datelor de concurs. „Uitați-vă cum Visma avea în anii trecuți enorm de mulți oameni care să împartă bidoane cu apă, în timp ce UAE nu avea. Iar în această ediție au rezolvat asta”.
În ciuda declarațiilor de admirație reciprocă dintre cei doi lideri, pe șosea lucrurile s-au desfășurat la baionetă. Nu mai pare deloc o perioadă a cadourilor, iar când Pogacar s-a impus în etapa 19, Visma a ieșit și a comentat împotriva „lăcomiei” slovenului. O lăcomie în jurul căreia gravitează amenințări și speranțe, care fac din Pogacar, de departe, starul momentului în ciclism.
Clasamentul general în Turul Franței 2024:
- Tadej Pogacar 83h, 38 de minute și 56 de secunde
- Jonas Vingegaard, +6:17
- Remco Evenepoe, +9:18
{{text}}