E doar începutul sezonului, unul ciudat în care mulți dintre granzii celui precedent suferă, iar echipele mai mici adună, precum furnicile, puncte în cămară pentru ce-ar putea aduce iarna.
Până acum s-au adunat câteva confirmări sus, Oțelul, CFR, Sepsi, dar și jos, Botoșani sau Petrolul, dezamăgirile FCSB, Farul, Rapid, surprizele Slobozia și Buzău, ca niște mirodenii care dau un plus de savoare sălciului nostru fotbal.
N-am pus-o nicăieri pe Dinamo, fiindcă e ceva special. Echipa asta de tradiție, un dinozaur în pragul dispariției în ultimii ani, pare că a găsit cumva drumul spre revenirea la viață.
E ceva în jocul băieților lui Kopic, o fervoare ofensivă plăcută, un avertisment pentru toți că gata, „câinii" nu mai pot fi goniți doar fiindcă le arăți bățul.
Da, încă mai apar găuri și naivități defensive și chiar de grup, precum cea de la Cluj, când Abdallah și ai lui n-au putut să țină de un 2-0 la pauză cu CFR. E un fotbal brownian, periculos chiar pentru ei, dar și pentru adversari, dovadă nu doar numărul de goluri marcate, dar și numeroasele ocazii create, chiar dacă prea multe risipite cu nonșalanță.
În campionatul trecut, exact în acest moment, runda a 3-a, pe teren propriu, Dinamo era dezmembrată de Sepsi cu 3-0. Covăsnenii nu-i mai au pe Ștefănescu, Tudorie sau Aganovic, dar rămân o trupă cu un fotbal generos, efervescent, serios.
Dinamo a scos colții
De data asta, sâmbătă, în deplasare, Dinamo a suferit în prima parte, a încasat în plin voleul lui Ștefan, a și ratat iar. Dar după pauză a reușit să se scuture de statutul de victimă sigură și ar fi putut întoarce totul pentru ea. Nu și scorul (a fost 1-1), fiindcă Abdallah a dat doar în bară, iar celelalte situații au fost irosite.
Dar s-a bătut, a ținut-o pe Sepsi la respect, a dominat duelurile, a scos colții într-un meci plin de contacte dure, care mai de care mai contondent.
Chiar și cu Politic, discret spre absent în acest start de sezon, sau cu Abdallah în criză de inspirație, Kopic are soluții. Puternicul Gnahore, Cârjan, reinventat complet față de perioada Rapid, apoi Selmani sau Bani. Din bucățele lăsate pe drum de alții, Dinamo dă senzația că în sfârșit a reușit să lipească și să dea formă unei echipe, capabilă să readucă pe gazon un spirit demult uitat.
E doar începutul, fotbalul nostru atât de volatil și inconstant e capabil să te contrazică de la o etapă la alta, dar rămâne impresia că Dinamo s-a întors. Că vom avea de acum altfel de derby-uri, în care FCSB, Rapid sau Universitatea Craiova nu vor bifa 3 puncte de dinainte.
Deocamdată poate e doar o promisiune, Superliga va cerne. Dar se simte o adiere că ceva e altfel. Că avem Dinamo...
{{text}}