Novak Djokovic a câștigat în premieră, la 37 de ani, medalia de aur în proba de tenis de la Jocurile Olimpice. Sârbul a dispus în două tie-break-uri istorice de Carlos Alcaraz, 7-6 (3), 7-6 (2), și pleacă de la Paris cu cea mai strălucitoare medalie în jurul gâtului. Imaginile surprinse de fotoreporterul GSP la finalul partidei de pe „Philippe Chatrier” sunt pentru istoria acestui sport și desăvârșesc o carieră fără egal!
Nole și-a dus la îndeplinire singurul obiectiv pe care nu-l bifase până acum, câștigarea unui aur olimpic, o povară care a atârnat greu pe umerii săi, cu toate că își eclipsase deja rivalii prin celelalte performanțe reușite în circuit.
Nimic nu-i mai elocvent însă decât modul în care Nole a celebrat triumful memorabil cu Alcaraz din finala de la Jocurile Olimpice. Inegalabilul campion s-a prăbușit pe zgura pariziană, a izbucnit în lacrimi, apoi a mers să celebreze succes în intimitatea lojei, în brațele copiilor săi.
Nole Inimă-de-Campion
Raed Krishan, fotoreporterul GSP prezent la marele eveniment, a surprins emoția incomensurabilă a sârbului în momentul în care Nole și-a luat în brațe fetița, pe Tara, „comoara lui” în vârstă de 6 ani, cea care urmărise tot meciul fluturând o coală pe care erau scrise declarații de dragoste la adresa tatălui.
Sârbul a urcat în boxa echipei sale și, până la startul festivității de premiere, a petrecut mult timp îmbrățișându-și înlăcimat copiii.
Au fost scene de aceeași intensitate emoțională și pe bancă, Djokovic cedând din nou în fața trăirilor interioare în momentul în care cineva i-a adus steagul Serbiei. Copleșit de moment, Nole a dat frâu liber lacrimilor, o descătușare binemeritată după așteptarea de aproape 20 de ani a medaliei olimpice.
„Sunt copleșit de tot ceea ce simt acum”
Cel mai bun jucător al tuturor timpurilor, titlu conferit de statistici, longevitate și excelență perpetuă, și-a făcut timp să vorbească și despre viitorul său, explicând tototdată de ce medalia olimpică de aur poartă astfel de semnificații pentru el.
„Nu știu... Sunt copleșit de tot ceea ce simt acum. Simt emoții diferite. Sunt prea mândru! Prea fericit și entuziasmat de posibilitatea de a câștiga un aur pentru prima dată în cariera mea, pentru țara mea”.
„A fost aceasta piesa lipsă de puzzle? E puzzle-ul tău complet acum?”, a fost întrebat apoi Nole.
„Da, este... Este! Îmi spun mereu că sunt cumva suficient, pentru că pot fi foarte autocritic...
Aceasta este una dintre cele mai mari bătălii interne pe care le duc cu mine însumi. Simt uneori că nu am făcut suficient (...) în viața mea, pe teren și în afara acestuia. Așa că este o mare lecție pentru mine. Sunt extrem de recunoscător pentru binecuvântarea de a câștiga o medalie de aur istorică pentru țara mea. Să completez Golden Slam-ul, să completez toate recordurile”.
„E suficient?”, a venit următoarea întrebare, la care Djokovic a răspuns scurt: „Cred că da!”.
{{text}}