Ion Zelenak, un fost internațional român, a murit în condiții inumane, la doar 3 ani după debutul în naționala României! Tuberculoza i-a distrus plămânii, iar sărăcia i-a grăbit sfârșitul. N-a avut bani de tratament, de o internare într-un spital, de nimic.
Ziarul „Sportul Capitalei” a încercat, în ultimele zile ale fostului internațional, să facă o chetă publică. A fost prea târziu. Detaliile sfârșitului său sunt înfiorătoare.
Fidel unui club, Chinezul Timișoara. A „evadat” doar un sezon
Să începem cu începutul, cu partea frumoasă, când fotbalistul Ion Zelenak, în plină putere, a jucat la cea mai în vogă formație a acelor ani din fotbalul românesc, Chinezul Timișoara, iar apoi a ajuns și în echipa națională.
Născut la Timișoara, Ion Zelenak a fost lansat la Chinezul Timișoara, legendara echipă care a dominat autoritar fotbalul românesc în anii '20, cucerind șase titluri consecutive în perioada 1921 – 1927.
Primele apariții sporadice în tricoul alb-violeților de la Chinezul le-a avut în sezoanele 1924 -1925, 1925 – 1926 și 1926 – 1927, când echipa la care străluceau Rudy Wetzer, Mihai Tanzer, Augustin Semler cucerea ultimele trei titluri din acea secvență de șase la rând.
Încă 4 sezoane, până în 1931, Ion Zelenak a fost în lotul celor de la Chinezul, unde din 1928 a mai apărut și Zelenak II, nimeni altul decât Pavel, fratele său.
Ion Zelenak a stat departe de Chinezul Timișoara un singur sezon, în 1931-1932, când a apărat culorile clubului IAR Brașov.
A revenit la Chinezul, unde a mai bifat apariții în alte patru sezoane, din 1932 până în 1936. A prins și trecerea la actualul sistem divizionar, inaugurat din ediția 1932-1933. Ion Zelenak are 38 de partide și 8 goluri în primul eșalon în sistem divizionar.
Fratele Pavel Zelenak a jucat în marea majoritate a carierei tot la Chinezul, în perioada 1928 – 1935. Apoi, a plecat la Minerul Lupeni, 1935 – 1940, iar finalul carierei l-a prins la ACFR Brașov, 1942-1944. Atacantul Pavel Zelenak II a avut 26 de meciuri și 21 de goluri în primul eșalon.
8goluri în 38 de partide în prima divizie a strâns Ion Zelenak. Dar el a jucat mult înainte de introducerea sistemului divizionar
Refuzul altui internațional i-a făcut loc în națională!
Revenim la Ion Zelenak și ne oprim în 1934, anul lui de grație ca fotbalist. Pe 14 octombrie 1934, România juca meciul cu numărul 50 din istoria sa. A fost un amical cu Polonia, disputat la Lvov. Între timp, granițele s-au schimbat, iar Lvov se găsește acum pe terioriul Ucrainei. În 1934, era în Polonia, iar în presa vremii era scris când Lwov, când Lemberg.
Ion Zelenak a fost selecționat într-un context ciudat. Fiindcă Alfred Eisenbeisser (sau Freddy Fieraru, fost component al naționalei României la primul Campionat Mondial, în Uruguay, în 1930) a refuzat să răspundă acelei convocări. Dar presa timpului a consemnat că, după refuzul lui Eisenbeisser, Zelenak I era opțiunea cea mai corectă.
Eisennbeisser refuzând să plece la Snagov a fost înlocuit cu Zelenak I
O măsură a selecționerului unic
Eri jucătorii selecționați aflători în Capitală s’au deplasat la Snagov, unde au fost instalați în casa de adăpost a U.C.B.-ului.
Au plecat: Bindea, Burdan, Ciolac, Dobay, Deheleanu, Sucitulescu, Sfera, Criza, Albu și P. Vâlcov.
Eisenbeisser refuză să plece
Nu mică a fost mirarea oficialilor, când Eisenbeisser a anunțat că refuză să se instaleze la Snagov. Venusistul n’a dat prea multe explicații.
Selecționerul unic a recurs la alt mijlocaș centru?!
După informațiile noastre, selecționeurul unic a avizat imediat asupra situației. Eisenbeisser nu va mai juca în echipă. În locul lui a fost selecționat Zelenak I, care a și fost convocat telegrafic la București.
Valoarea actuală a noului selecționat
Zelenak I joacă la Chinezul unde ocupă de mai mulți ani postul de mijlocaș centru. Actualmente Zelenak I este în formă bună și selecționarea lui chiar din întâmplare... datorită refuzului lui Eisenbeisser e bine venită.
Gazeta Sporturilor (10 octombrie 1934)
L-a înlocuit pe Criza
A fost un meci spectaculos, încheiat la egalitate, scor 3-3. Ion Zelenak a intrat după pauză în locul lui Andrei Criza, de la România Cluj. Iată un pasaj din cronica din „Curentul” despre evoluția lui Zelenak, debutantul din echipa națională:
Dela trimisul nostru special
România face match nul cu Polonia 3-3 (1-1)
Arbitrajul d-lui Fabris ne-a nedreptățit
(…)
Repriza secundă
Minutul 46: Intră Sfera în locul lui Deheleanu, în formă slabă, și Zelenak în locul lui Criza. (…)
Zelenak, înlocuitorul lui Criza s'a comportat bine la începutul reprizei secunde, slăbind însă pe măsură ce se apropia finalul. (...)
„Curentul”, marți 16 octombrie 1934
Peste un an era solicitat iar în națională: „Garanți mai buni nu avem”
Naționala României a mai jucat încă două meciuri în 1934 și alte patru în prima parte a anului 1935. În august 1935, când România se pregătea de o partidă contra Germaniei, presa timpului îl cerea pe Zelenak I, cel care rămăsese cu o singură apariție în tricolor. Iată argumentele celor de la „Rampa”:
Lotul selecţionabililor şi nevoile echipei naţionale de football
Să-l reanimăm pe Vogl. Un trio robust: Zelenak - Juhaz -Eisenbeisser. Soluţii pentru a ridica falimentul înaintării
(...) Avem nevoe de mijlocaşi de carieră şi încă din cei mai bine dotaţi. Dacă se urmăreşte sincer o reprezentare cât mai bună, atunci linia de mijlocaşi: Zelenak I, Juhaz, Eisenbeisser, ar fi cea mai adecvată. (...) Cu Zelenak I, Juhaz şi Eisenbeisser ca mijlocaşi este exclus ca echipa noastră naţională să mai fie expusă chiar în faţa unei Germanii sau Suedii, să-şi piardă centrul de gravitate. Şi tocmai într’asta constă marea grijă. Nu trebue să ne preocupe că vom ceda în faţa Germaniei şi a Suediei şi nici cu ce scor. Esenţialul este să nu ne pierdem în nici un moment echilibrul. Ori, pentru asta precumpăneşte linia de mijlocaşi. Şi garanţi mai buni decât Zelenak I, Juhaz şi Eisenbeisser nu avem. (...)
„Rampa”, 16 august 1935
1meci a avut Ion Zelenak în tricoul naționalei României
Boala l-a măcinat rapid
Din finalul anului 1935, Ion Zelenak a apărut tot mai sporadic pe terenul de fotbal. Nimeni nu știa de ce. Se va afla în primăvara anului 1937. „Sportul Capitalei” a dus o campanie susținută pentru ajutorarea lui Ion Zelenak, fotbalistul măcinat de boală și de sărăcie.
Primul apel disperat
„Sportul Capitalei” a publicat în mai 1937 un prim articol despre starea gravă de sănătate a lui Ion Zelenak, însoțit și de un apel:
Un strigăt de alarmă
Salvați pe Zelenak!
Ne parvine din Timișoara o veste care ne umple sufletul de tristețe. Zelenak I, fostul mijlocaș centru al Chinezului, este bolnav, în stare extrem de gravă. De cinci luni, Zelenak I cu plămânii ciuruiți de tuberculoză, se sbate între viață și moarte în cea mai lucie sărăcie, fără ca să se intereseze cineva de soarta lui! Sunt dea dreptul inexplicabile atât atitudinea grupării Chinezul cât și nepăsarea organelor districtuale temișorene care lasă pe Zelenak să se stingă fără a-i acorda cel mai mic ajutor!... Atragem atenția Federației de football asupra acestui caz. Se cuvine credem imediata intervenție a centrului. Ce Dumnezeu? Ofticosul ăsta nu e un necunoscut pentru oficialitatea noastră, a jucat, după câte ne aducem aminte, chiar în echipa națională!.. EM. SILVAN
„Sportul Capitalei”, 9 mai 1937
Apelul celor de la „Sportul Capitalei” l-a mișcat pe rapidistul Ionică Bogdan, unul dintre jucătorii în vogă ai timpului, care s-a dus la redacție cu 500 de lei pentru fotbalistul aflat în suferință.
Un gest
500 de lei pentru Zelenak
Bogdan de la FC. Rapid a făcut primul pas generos, pentru salvarea nefericitului jucător timișorean
Când un jucător de football pătrunde într'o redacție de sport, vizita lui nu poate avea decât unsingur scop: să-i apară poza la gazetă...
Când însă jucătorul acela se numește Bogdan (n.r. - rapidistul Ioan Bogdan), care Bogdan în ultimele sale apariții publice n'a făcut decât să concureze pe Vulcănescu - rămânem totuși la convingerea că extrema Rapidului are frumoase însușiri, traversează accidental astăzi o formă proastă - este imposibil să ghicești pentru ce-ți face plăcerea să te viziteze...
- Ați scris dumneavoastră, îndrăznește Bogdan, ceva despre Zelenak... Că este bolnav de tuberculoză și că nimeni nu se interesează de el... „Pe mine m'a impresionat foarte mult... M'am gândit că trebuie să sufere foarte mult Zelenak și că i-aș putea fi și eu de folos... Nu sunt prea bogat... L'aș putea ajuta totuși cu 500 lei...”
Bogdan scoate din portofel două monede de argint...
- Vă rog să-i trimiteți din partea mea și să-i urați sănătate...
- Dragă Bogdan, i-am spus, ai făcut o faptă frumoasă. Meriți să-ți apară fotografia...
Dă-mi-o, să-ți facem un clișeu în pagina întâia.
Donatorul s'a încruntat brusc.
- Nu, vă rog foarte mult, nici să nu pomeniți de mine... Să-i trimiteți numai banii. Nu vreau să știe decât el că sunt dela mine".
- Să nu te superi dragă Bogdane, că te-am dat totuși la gazetă. Ai un suflet prea frumos - deși nu joci așa bine - și ai făcut un gest, care dovedește că ești într'adevăr un sportiv... Hotărât, trebue să afle toată lumea... Poate că gestul tău va fi urmat și de alții...
Care - în treacăt fie spus - pot să dea mai mult decât 500 lei... Em. Silvan
„Sportul Capitalei”, 12 mai 1937
A doua donație, tot de la un rapidist
La doar o zi după Ionică Bogdan, un alt rapidist, C. Constantinescu, membru în conducerea „feroviarilor”, a oferit și el un ajutor material.
Mai sunt oameni de inimă
Încă 500 lei pentru Zelenak
Cine urmează?
Cum era și de așteptat, gestul lui Bogdan n’a rămas izolat... Iată, pe ziua de azi, am mai primit o subscripție... Și ceia ce-i mai interesant, e că tot clubul F. C. RAPID contribue la însănătoșirea lui Zelenak. Cei 500 lei care ne-au fost aduși eri, aparțin d-lui C. Constantinescu care odată cu banii, ne-a trimis următoarea scrisoare:
Domnule Director,
Gestul amicului Bogdan nu cred să fi rămas fără ecou în rândurile sportivilor. Îl cunosc prea bine și știu ce înseamnă în situația lui acest gest. Din micile economii, vă trimit odată cu prezența , lei 500 pentru a fi trimiși fostului jucător Zelenak I.
Cu stimă: C. Constantinescu
Membru al clubului F. C. Rapid Str . Dr. Pasteur 9, loco
„Sportul Capitalei”, 13 mai 1937
Pe 14 mai i s-a promis un medicament scump
Pe 14 mai, la cinci zile de la prima știre despre starea lui Ion Zelenak, „Sportul Capitalei” dădea informații noi. Jucătorului i se oferea gratuit un medicament care făcea minuni, dar care era foarte scump.
Salvați un internațional
Pentru însănătoșirea lui Zelenak...
Zelenak trăește zile amare, încătușat de patul suferinții. Publicul sportiv a aflat prin noi, chinurile fizice și morale, pe care le îndură fostul jucător timișorean. Doi oameni de bine, două suflete nobile, s'au grăbit să-i sară într'ajutor. Unul este Bogdan - jucător la Rapid - celălalt d. C. Constantinescu tot din clubul ex-feroviar.
Ambii au contribuit cu câte 500lei pentru ajutorarea fostului internațional. Pe ziua de azi, apelul nostru, a dovedit că a avut ecoul așteptat. Iată, d.dr. Mateescu din Ministerul Sănătății și membru în conducerea clubului Juventus. D -sa ne-a rugat să anunțăm familia lui Zelenak, că prin intervenția d-sale bolnavul poate fi internat în mod cu totul gratuit, în orice sanatoriu din țară, aparținând Ministerului. Iar din partea Laboratorului Umcka, primim o emoționantă scrisoare, prin care ni se aduce la cunoștință că conducătorii suszisei societăți au hotărît să pună gratuit la dispoziția lui Zelenak, medicamentul Umckaloabo, care costă aproximativ 10.000 lei și care este de mare eficacitate în vindecarea tuberculozei.
„Sportul Capitalei”, 14 mai 1937
Două cluburi i-au întors spatele bolnavului
Pe 16 mai 1937, la fix o săptâmână de la prima știre, relatarea din „Sportul Capitalei” era într-o notă, mult mai fatalistă și reclama „ingratitudinea” celor care l-au lăsat șomer după ce s-a îmbolnăvit. Chinezul i-a reziliat contractul fostului ei jucător, iar Metalosport Ferdinand (n.a. - azi Oțelu Roșu), unde a vrut să antreneze ca să câștige un ban pentru traiul zilnic, nu l-a băgat în seamă.
Ingratitudine
Zelenak omul care a contribuit cu vigoarea tinereții entuziaste la ridicarea prestigiului footballului românesc își trăește ultimile zile într’o condamnabilă indiferență pe un pat de mizerie la Timișoara
Hotărât, dacă „Sportul Capitalei“ n’ar fi tras semnalul de alarmă al expresului care transportă vertiginos pe Zelenak I pe meleagurile celeilalte lumi, moartea internaționalului timișorean s’ar fi consumat în cea mai deplină discreție...O notiță, două, strecurate în câteva gazete care - evident - dispun de mai mult spațiu, și uitarea s’ar fi așternut ingrată peste amintirea aceluia care, într’o bună zi a fost chemat să apere culorile naționale și a făcut-o cu talentul și râvna care i-au prisosit întotdeauna pe terenurile de sport. Faptul însă că „Sportul Capitalei“ și-a făcut un punct de onoare din a nu lăsa să se stingă în indiferența generală viața acestui Zelenak care, pe drept cuvânt, se poate spune că a fost unul din cele mai strălucite talente ale footballului timișorean, a creia un puternic curent pentru salvarea fostului mijlocaș centru al Chinezului.
O consacrare lentă
Și pentru că nu toți cei cari frecventează astăzi arenele de football, cunosc cât de puțin din biografia lui Zelenak, vom prezenta în câteva cuvinte, cariera lui. În 1920 a îmbrăcat pentru prima oară tricoul Chinezului. În 1925 figura în prima echipă a clubului timișorean alături de vedete consacrate pe vremea aceia. Formația era Futo - Steiner, Rech - Bundi, Bedö, ZELENAK - Tänzer, Teszler, Schiller, Zemler, Kilianovici. „Ofticosul“ de astăzi era considerat atunci unul din cele mai promițătoare speranțe ale footballului românesc. Și așa a și fost. În 1934 Zelenak purta tricoul echipei naționale la Lemberg într’un match disputat împotriva puternicei garnituri a Poloniei. Rezultatul a fost egal (3-3), dar Zelenak s’a comportat în ziua aceia mai presus de orice critică.
...Și o prăbușire vertiginoasă
Prăbușirea a venit brusc, și tocmai când Zelenak părea să fi pășit pe calea definitivei lui consacrări. Boala ucigătoare care e tuberculoza a făcut ca pe teren, Zelenak să nu mai reziste decât maximum o repriză ... Aportul lui devenise prea mic față de aspirațiile Chinezului ... Și în 1936 conducerea grupării îi reziliază contractul fără nici o formalitate, lăsându-l muritor de foame pe străzile Timișoarei! Fără slujbă, sărac lipit și după toate astea și cu plămânii ciuruiți, Zelenak se refugiază în sătulețul Ferdinand-Metalo-Sport, unde pentru a nu muri de foame face pe antrenorul... Meseria aceasta îl costă foarte mult, căci într’o zi nefericită de toamnă, „internaționalul“ cade cu un firișor de sânge în colțul gurei, în toiul unei ședințe de antrenament... Firește, este concediat și de aci, fără să i se acorde vreun ajutor, și trimis pachet acasă. Aci Zelenak cade pe patul suferinții, și în decorul celei mai negre mizerii își așteaptă sfârșitul care, solidar și el cu răutatea oamenilor, întârzie să sosească pentru a-i curma odată pentru totdeauna cumplitele dureri.
Un apel pe care nu l-a auzit nimeni
A trecut mai bine de o săptămână din ziua când în aceste coloane am publicat primul apel pentru salvarea aceluia datorită căruia palmaresul nostru internațional nu poartă pe data de 16 Octombrie 1934 rușinea unei înfrângeri. Nu s’au găsit printre zecile de mii de oameni care susțin totuși cu bani grei „propășirea“ acestui sport - de pe urma căruia alte mii își asigură o existență fără griji, - decât - doi, bani, trei sunt cu toții - oameni de suflet. Aveți dreptate. Cu sau fără ajutorul vostru sufletul lui Zelenak tot va sbura peste puține zile la ceruri... De ce să-l lăsăm însă să ducă cu el în mormânt amărăciunea ticăloasei noastre ingratitudini?.. EM. SILVAN
„Sportul Capitalei”, 16 mai 1937
Tragicul anunț
La doar 8 zile de la prima știre despre starea gravă a lui Ion Zelenak, tot „Sportul Capitalei” a venit și cu tragicul anunț despre decesul acestuia. Mama lui, singura care nu l-a părăsit în ultimele zile ale vieții, a plecat fix în acea zi de lângă el pentru a găsi o posibilitate de a-l interna într-un spital unde să fie tratat corespunzător.
Singur, în mizeria cea mai neagră
Internaționalul Zelenak a murit!
Fostul jucator și-a dat sfârșitul lipsit până și de prezența iubitoare a mamei sale, plecată să-i înlesnească formele de internare în sanatoriu
Federația are datoria să înmormânteze pe footbalistul cu cel mai crud sfârșit din România
Zelenak a murit. Corespondentul nostru din Timișoara ne-a comunicat eri seară prin telefon că fostul internațional și-a dat sfârșitul în dimineața zilei de eri pe tristul și sărcăciosul așternut din strada Gelus No. 42.
Înfiorătoarea veste, deși așteptată din zi în zi, nu poate să risipească încă convingerea noastră străbătută de atâtea neliniști, că sufletul lui Zelenak ar mai fi putut salvat. Mai puternică decât răutatea oamenilor, a fost racila nemiloasă a tuberculozei. La Timișoara, pe câteva scânduri, sugrumat de emoțiile ecoului care se prelungise până la el, că undeva, o mână de oameni au purces să-l salveze, timișoreanul a trăit ultimile clipe în îmbrățișarea caldă a unei tardive consolări. Zelenak a murit sărac, de o sărăcie, am putea spune, odioasă, care nu-i permite nici măcar sicriul de lemn. Mâine, după amiază, are loc înmormântarea. Cel puțin așa a fost „programată“ tragica odisee a acestui nefericit jucător. Afară de cele câteva sute de lei pe care o mână de camarazi, și tovarăși de sensibilitate le-au trimis omului care s’a luptat atât de dezarmat cu moartea, nici o instituție de resort n’a pornit încă să îmblânzească chinul lui Zelenak dincolo de viață. Federația de football este insistent solicitată prin însăși mama nefericitului Zelenak să întindă mâna de ajutor la care fostul internațional are dreptul. Este o datorie elementară și sportivă și morală - ca forul nostru de specialitate să înmormânteze onorabil pe un combatant care a apărat culorile țării noastre. Repetăm : înmormântarea lui Zelenak are loc mâine după amiază. Suntem siguri că încă astă seară, familia timișoreanului va fi în posesia banilor care să-i permită trecerea la odihna eternă - o trecere omenească a nefericitului jucător.
EM. SILVAN
Cum a murit Zelenak
Timișoara 14. Zelenak a încetat din viață astăzi la ora 10 dimineața , lipsit până și de prezența mamei sale, plecată în timpul acela să-i înlesnească formele de internare în sanatoriu, așa cum îi ceruse fiul ei, după informația adusă de „Sportul Capitalei“. Vestea morții lui Zelenak s-a răspândit cu iuțeala fulgerului în Timișoara.
Nedumerire
Toată lumea comentează cu aprindere inexplicabila atitudine acelor în drept, care deși încunoștiințați de cele scrise de „Sportul Capitalei“ n ’au găsit cu cale să trimită cel mai mic ajutor fostului jucător al Chinezului.
Clubul Venus a depus prima jerbă de flori la capătul lui Zelenak
Demn de subliniat este gestul jucătorilor „Venusului“ - aflați la Timișoara pentru matchul cu Ripensia - care la aflarea vestei au depus o frumoasă jerbă de flori la capătul fostului lor coleg:„Clubul Venus aduce salutul său marelui jucător care a fost Zelenak I”.
Lipsesc și banii pentru înmormântare
Înmormântarea lui Zelenak este hotărâtă pentru luni. Cum însă în locuința lui nu se găsește niciun leu, nefericita mamă se întreabă cu groază, cu ce bani va putea duce la locul de veci pe fiul ei...
Clubul Chinezul în doliu
La matchul de mâine contra U.D. R.-ului care se joacă deschidere la partida Venus - Ripensia, jucătorii Chinezului vor purta tricouri îndoliate. Doliul acesta va fi purtat o perioadă de timp care se va hotărî zilele acestea.
Un match Ripensia - Chinezul pentru ajutorarea familiei
De asemenea o inițiativă frumoasă e cea a conducerii celor două grupări divizionare timișorene care au hotărât să dispute împreună un match amical joi, ale cărui încasări vor fi destinate ajutorării familiei lui Zelenak, care se sbate în ghiarele celei mai lucii sărăcii. V. Tabacu
„Sportul Capitalei”, 17 mai 1937
„Sportul Capitalei” a continuat campania de strângere de fonduri pentru familia fostului fotbalist, care rămăsese într-o situație foarte dificilă.
La Timișoara
Astăzi are loc înmormântarea lui Zelenak I
Subscrierile pentru ajutorarea familiei nefericitului jucător se ridică deocamdată la 3130 lei
(...)
E drept, suma nu e prea... prezentabilă. Și - desigur - insuficientă pentru a salva din brațele mizeriei pe cei rămași în urma celui care a fost Zelenak I. Așteptăm deci, continuarea subscrierilor...
„Sportul Capitalei”, 18 mai 1937
Ultimul act
Internaționalul Zelenak a fost înmormântat
La trista ceremonia au luat parte numeroși sportivi
TIMIȘOARA 17 (De la redacția noastră). Astăzi după amiază a avut loc înmormântarea celui ce a fost internaționalul Zelenak. A ținut să ia parte la această tristă solemnitate un numeros public, compus din echipierii clubului Chinezul, ai Ripensiei, diferiți jucători, delegaț ai districtului etc. S’au depus coroane de către clubul Venus, Chinezul, Ziarul Sportul Capitalei, Ripensia. Cortegiul a pornit de la locuința defunctului, a trecut pe la sediul Chinezului și s-a îndreptat apoi spre cimitirul orașului, unde a avut loc ceremonia funebră. P. T.
„Sportul Capitalei”, 19 mai 1937
Timișorenii ajută familia lui Zelenak
TIMIȘOARA. 21. - Apelul lansat de „Sportul Capitalei" a avut mare ecou și în orașul Timișoara în ce privește colecta de sume pentru ajutorarea familiei lui Zelenak I. Ziarul „Sport și Critica“ din localitate a lansat o listă de subscripție, adunând până în prezent 1800 lei. Cartierul II Timișoara (Duma Sziget) a colectat 1500 lei cari s’au predat familiei Zelenak. Clubul Sp. Minierul, unde joacă fratele celui dispărut, a acordat familiei un ajutor destul de important.
„Sportul Capitalei”, 23 mai 1937
Și, gata! La două săptămâni de la prima știre referitoare la soarta fostului internațional, nici „Sportul Capitalei” n-a mai abordat subiectul. Așa s-a terminat firul vieții unui fost internațional care debutase în naționala României cu doar 3 ani înaintea tragicului sfârșit.
{{text}}