Totul despre sănătatea inimii » Doctorul Ștefan Busnatu explică în detaliu: care e cel bun „medicament” și cel mai mare dușman pentru un cord puternic

EPISODUL 8. Invitatul meu de asta al emisiunii GSP Health Talks este Ștefan Busnatu, medic primar cardiolog și prorector al Universității de Medicină din București, care ne explică ce putem face pentru a avea grijă de sănătatea noastră cardiacă

- Domnule doctor, bine ați venit la emisiunea noastră.

- Bună ziua! Mulțumesc pentru invitație.

- O să încep cu o statistică sumbră. Am citit că România e pe primul loc în Europa la mortalitate cauzată de bolile cardiovasculare, la fiecare 30 de minute un român moare de aceste afecţiuni. Care ar fi principalele motive pentru această statistică?

- Ar fi în primul rând prevenția precară. Ne lipseşte educația cu privire la sănătatea noastră, educație pe care ar trebui să o dobândim de la vârste tinere pentru a ști ce ne așteaptă.

Prin educație se înțelege modul în care ne protejăm de factorii de risc pe care îi avem. O parte dintre aceşti factori sunt ireversibili, din păcate, dar o parte sunt reversibili și asta e partea bună.

Dacă vorbim de prima categorie de factori, noi avem, în primul rând, o moștenire genetică de fond și aici vorbim de ce moștenim de la părinți care s-ar putea să aibă anumite afecțiuni care debutează la vârste tinere şi care, cu o șansă destul de mare, s-ar putea să se instaleze și la noi.

Pe lângă aceste moșteniri genetice, intervine şi înaintarea în vârstă care ne expune automat la destabilizarea organismului, peste 55 de ani la bărbaţi şi peste 65 de ani la femei.

Pe lângă aceşti factori, mai sunt şi factorii reversibili: fumat, alimentația inadecvată, sedentarism, lipsa activităţii fizice regulate. Mai sunt factori care au apărut mai recent, cum ar fi temperatura de afară, poluarea atmosferică, zgomotul ambiental, stres.

Ștefan Busnatu: „Discutăm despre o patologie care se transmite în 30% din cazuri de la părinți la copii”

- Aș vrea să vorbim un pic despre moștenirea genetică. Spuneați că sunt șanse destul de mari să moștenim de la părinți anumite afecțiuni și voiam să vă întreb dacă moștenim aceste afecțiuni sau obiceiurile proaste care au dus la aceste afecțiuni ale părinților noștri?

- De obicei, dacă e să discutăm de o patologie foarte întâlnită în țara noastră, hipertensiunea arterială, avem niște statistici care ne arată că 40% din populația adultă din România suferă de hipertensiune arterială.

Este un număr extrem de mare și discutăm despre o patologie care se transmite în 30% din cazuri de la părinți la copii.

Văd în ultima vreme pacienți care sunt din ce în ce mai tineri pe masa de coronarografie din cauza faptului că fumează, din cauza faptului că nu fac activitate fizică, că au greutate excesivă, dar au și un fond genetic.

Din ce am observat, dacă părinții au avut un eveniment cardiovascular acut la 50-60 de ani, copii pot avea acest eveniment cu 10 ani mai devreme, dacă se expun la același stil de viață ca părinţii lor.

Ștefan Busnatu: „Fumatul face cel mai mult rău”

- Care ar fi principalul dușman al inimii?

- Principalul inculpat, să spunem aşa, e reprezentat de fumat. Prin substanțele toxice care sunt introduse în organism de către fumători, sângele devine mai văscos, înseamnă că are predispoziția de a se închega și de a forma dopuri de sânge pe vasele noastre.

Mai mult, substanțele din țigările pe care le consumăm au tendința să afecteze peretele vascular. Peretele acesta vascular, dacă este integru, nu permite trecerea colesterolului în exces și depunerea lui pe vasele de sânge astfel încât să se îngusteze excesiv și să apară evenimentele adverse.

- E cazul și țigările electronice? E același lucru?

- Nu sunt suficient de multe date și nici nu m-aș arunca să fac o apreciere cu privire la impactul pe care îl au vaporii care sunt inhalați din țigările electronice pe peretele vascular.

Se pare că aceste ţigări generează la anumiti pacienți niște pneumonii inflamatorii.

Dacă faci o deducție către vascularizație, în principiu te aștepți ca lucrurile să fie similare. Dar, nu sunt încă date care să certifice lucrurile astea și atunci e o chestie doar de deducție și concluzia ar fi că e de evitat și forma asta de fumat.

- Am citit un studiu care arată că dacă te lași de fumat beneficiile vor apărea din prima zi și, după 10 ani, sistemul tău cardiovascular se curăţă.

- Este adevărat. Ideea principală e că, odată ce te opreşti din fumat, nu mai continuă procesul de afectare a vaselor de sânge. Sunt o serie de vase care sunt afectate.

Dar odată ce ţi-ai schimbat stilul de viaţă, nu mai fumezi, începi să faci sport, se produce o stimulare pe neovascularizare în organismul nostru, adică se stimulează deschiderea de noi vase de sânge.

Aceste noi vase de sânge mititele, care sunt niște capilare, încep să se dezvolte ca să suplinească zonele care au fost afectate pe perioada fumatului.

Din acest motiv, foarte mulți oameni care au ales să-și schimbe stilul de viață și-au dat seama că în 3-4 ani de zile erau mult mai bine decât erau în urmă cu 10-20 de ani.

Ștefan Busnatu: „Trebuie găsit un echilibru între activitatea fizică și cantitatea de alimente consumată”

- Acum dacă ne referim strict la alimentație, care sunt alimentele care ne fac cel mai mult rău pe partea asta cardiovasculară? Pacienților dumneavoastră ce le recomandați?

- Eu am o abordare mai românească, pentru că sunt multe recomandări pentru dieta mediteraneană, care e bazată foarte mult pe ulei de măsline, pe consum de arahide, pește și fructe de mare.

Însă dacă ne raportăm practic la ce se întâmplă în România, la puterea de cumpărare a românului, la puterea de cumpărare a pensionarului din România, trebuie să avem o abordare mai realistă.

În principiu, trebuie evitate arsurile, prăjelile, ceafa de porc micii, smântâna, cașcavalul gras.

Dar, alimentaţia trebuie gestionată și în raport cu expunerea noastră la ceilalţi factori de risc.

Nu zic că nu mai trebuie consumat deloc, chiar şi eu mai am o zi, o dată la două săptămâni, în care vreau să mănânc ceva arăbesc, care are foarte multe grăsimi. Mai am mustrări de conștiință, dar asta e, merg mai mult cu bicicleta în următoarea zi.

Ideea e că trebuie găsit un echilibru între activitatea fizică, consumul energetic al organismului și cantitatea de alimente.

Noi nu ar trebui să mâncăm ca să fim plini. Acesta e un element important.

- Este obezitatea un factor 100% de risc pentru afecţiunile cardiace? Un tânăr obez va avea probleme cardiace în viitor?

- Problema e că obezitatea reduce viața omului cu 10-15 ani. Speranța de viață a unui om obez este cu 10-15 ani mai mică decât speranța de viață generală. Și asta pentru că obezitatea suprasolicită tot aparatul nostru cardiovascular, motorul, inima, plămânii, etc, prin faptul că organele trebuie să funcționeze pentru o suprafață corporală mai mare decât pentru ce au fost ele construite.

Mai mult, grăsimea în sine e și un mediu de stocare a substanțelor toxice, substanțe toxice care promovează inflamația în organism și care nu fac decât să accelereze unul din procesele pe care l-am discutat mai devreme, cel de distrugere a vaselor noastre de sânge.

Acesta e și motivul pentru care au apărut terapii medicamentoase pentru scăderea în greutate, terapii medicamentoase care controlează centrul sațietății și chirurgia bariatrică. Bineînţeles că aceste terapii funcţionează în primul rând dacă îţi schimbi stilul de viaţă.

- Au apărut chiar și terapii psihologice, care să îl ajute pe pacient să înţeleagă de ce mănâncă emoţional.

- Cu siguranță atunci când discutăm de partea de alimentație excesivă componenta psihologică este extrem de importantă, pentru că foarte mulți oameni ajung să consume alimente din cauza stresului, din cauza oboselii, din cauză că nu există o gestionare eficientă a activităților pe care le întreprind.

Ștefan Busnatu: „E nevoie de un mix de exerciții cardio cu cele de rezistență”

- Vorbeați de activitatea fizică. Ce exerciţii recomandaţi pentru sănătatea inimii?

- Acesta este un subiect extrem de important pentru mine, pentru că discutam despre alimentație mai devreme și eu întotdeauna zic că în condițiile în care ajungi să faci efortul fizic necesar organismului tău, poți să mai faci mici derapaje din punct de vedere alimentar. Pentru că aceste calorii în surplus se vor consuma oricum prin efort, dar și organismul e mult mai bine pregătit să facă față factorilor stresanţi.

Și atunci dacă e să discutăm de efort fizic, cred că e foarte important să avem pe de o parte efortul fizic de plăcere, care ar trebui să fie plimbatul, mersul, măcar 5.000-7.000 de pași pe zi pe care ar trebui să-i facem obligatoriu. Iar dacă ne dorim într-adevăr să fim sănătoși și să avem un organism care să fie capabil să performeze bine pe activitățile cotidiene și să fim eficienți, trebuie să începem să facem activitate fizică regulată.

Mișcarea la o intensitate moderată şi înaltă, regulată, nu te face doar să fii mai rapid, mai bun, mai vigilent, mai puternic. Te face să fii și mai eficient în toate lucrurile pe care le faci, îți îmbunătățește și memoria, lucruri care sunt extrem de importante pentru activitățile intelectuale pe care le desfășurăm în viața de zi cu zi.

Şi aici vorbim de un mix între activitatea cardio cu antrenare pe o durată de 30-40 de minute a ritmului cardiac la o intensitate moderată şi activitate fizică de rezistență, pentru că au beneficii complementare.

Dar vreau să transmit un aspect foarte important. E nevoie ca oamenii care se apucă de sport, mai ales după o vârstă și vârsta asta e cam după 35 de ani, să trecă printr-un screening de evaluare cardiovasculară. Şi asta în condițiile în care ne propunem uneori chiar să creștem ritmul sau am putea să avem un bagaj genetic mai problematic

Am spus 35 de ani pentru că, de obicei, pe curbele noastre grafice pe care le avem cu evoluția evenimentelor cardiovasculare adverse la sportivi de performanță și la sportivi amatori, riscul apariţiei unei boli cardiace începe să urce vertiginos după această vârstă.

Ștefan Busnatu, despre testele cardiace

- Dacă vreau să mă apuc de sport după o perioadă lungă în care nu am făcut mişcare, ce teste medicale ar trebui să fac? Și mă refer acum strict la inimă.

- Da, da, da, dacă este să discutăm de testarea aparatului cardiovascular înainte de efort fizic cel mai important lucru care ar trebui făcut este testul de efort.

Cel mai bun mod de a verifica stabilitatea electrică a inimii e de a pune persoana respectivă să facă efort, pe bandă sau pe bicicletă, de a o monitoriza electrocardiografic pentru a vedea dacă într-adevăr există semne de instabilitate și a suprastimula organismul la capacitatea lui maximă. Acesta e testul de efort supervizat medical.

- Acest test îl recomandaţi şi celor care au un stil de viaţă sănătos şi fac mişcare în mod regulat?

- Dacă vorbim de prevenție primară și dacă suntem într-un areal medical bine construit, ar trebui să avem o relație apropiată cu un medic de familie. Acesta ar trebui să ne cunoască foarte bine, să ne ştie istoricul familial, ar trebui să ne cunoască foarte bine și expunerea la factorii de risc, ar trebui să ne vadă evoluția analizelor de sânge.

Lucrurile sunt particularizabile în funcție de fiecare persoană. Nu există o recomandare generală ca fiecare persoană să facă acelaşi lucru.

Ce ar trebui să facem toţi e să ne facem analizele acelea uzuale, anuale, pentru că acolo ai primul tablou.

- Practic, recomandarea ar fi să ne împrietenim cu medicul de familie.

- Asta ar fi recomandarea principală și așa ar trebui să fie un sistem medical bine gândit. Pentru că medicul de familie te poate ghida apoi de a merge mai departe către un specialist.

Ștefan Busnatu, despre mitul paharului de vin roșu

- Ați amintit de alcool și voiam să vă întreb de mitul ăsta al paharului de vin roșu. Ajută în vreun fel sănătatea inimii?

- Aici cu alcoolul e o discuţie amplă, de genul acela în care trei ani zici că e bine, trei ani zici că e foarte bine și după încă trei ani zici că e rău complet.

Exact așa suntem acum. Ghidurile de cardiologie preventivă din 2021 recomandau un consum maxim de 100 de mililitri la femeie și 200 de mililitri la bărbat.

Doar că ghidurile de insuficiență cardiacă ne recomandă ca în condițiile în care se instalează cea mai mică afecțiune cardiovasculară, și vorbim aici de cea mai mică creştere a tensiunii arteriale, alcoolul să devină contraindicat.

Prin efectul citotoxic al alcoolului nu faci decât să accelerezi degradarea organismului.

Bineînțeles, pe lângă alcoolul care este în vin, mai sunt și alte substanțe care au efecte antiinflamatorii. Dar problema e cauzată de alcool, care se pare că dăunează direct și este un factor de risc destul de important al tulburărilor de ritm cardiac.

Vin mulţi băutori ocazionali care ajung la camera de gardă după ce consumă peste șase unități de bere într-un decurs de o oră, după pauze foarte lungi. Şi care necesită șoc electric pentru resetarea inimii pentru că alcoolul acționează în destabilizarea ritmului cardiac.

- Despre cafea ce părere aveți?

- Cafeaua e un stimulent al sistemului nostru adrenergic. Pentru a fi mai vigilenți și mai activi avem nevoie de stimulente în anumite situații, mai ales dacă se instalează o oboseală cronică, iar cafeaua poate fi un adjuvant destul de bun pentru că stimulează sistemul ăsta al nostru adrenergic de a răspunde la emoții, de a răspunde la necunoscut mai eficient

O cafea, două pe zi în cazul unei persoane care nu are cu o boală cardiovasculară constituită te face să fii mai activ în viața de zi cu zi și să fii mai funcțional. Din acest punct de vedere, strict pe efectul adrenalinei, e utilă. Plus că are şi proprietăți antioxidante şi bineînțeles că generează niște beneficii suplimentare.

Dar în situația în care există o excitabilitate mai mare a sistemului nervos și o emoție mai mare, un răspuns excesiv la tot ce se întâmplă cotidian, avem foarte multe persoane tinere care acuză tulburări de ritm cardiac, palpitații, în acest context cafeaua nu mai e indicată pentru că nu face decât să suprastimuleze acest fond care e deja instalat. În aceste condiții îți afectează calitatea vieții și îți dă peste cap tot statusul.

Dar și aici ține de toleranța organismului. Eu am fost ieri de gardă şi cred că am băut doi litri de cafea ca să fiu funcțional 24 de ore. Din acest motiv, receptorii mei nu mai răspund la consumul de cafea, s-a obişnuit organismul, şi beau cafea mai mult pentru pentru gustul amar, gândindu-mă eu că asta mă ține treaz.

Ştefan Busnatu: „Suplimentele pot ajuta”

- Ce părere aveţi de suplimente? Ştim că vitamina E, vitamina C sunt benefice pentru sănătatea inimii. Ajută aceste vitamine din farmacii?

- Ideal ar fi să le luăm din alimentaţie. Din păcate, mulţi oameni nu mai reuşesc să îşi procure aceste vitamine doar din surse alimentare.

Din acest motiv, trebuie integrat şi partea de suplementație cu vitamine și minerale pentru că mulți dintre noi nu reușim să ne stabilizăm viața. Iar lipsa asta a vitaminelor nu face decât să încetinească procesul de recuperare, adică organismul nu reușește să se recupereze eficient în somn pentru că avem un deficit de vitamina C, ca să dau un exemplu.

- V-am întrebat pentru că am citit un studiu care arăta că suplimentele nu sunt atât de eficiente din cauză că organismul nostru nu asimilează la fel de bine vitaminele venite dintr-o pastilă față de vitaminele care vin din mâncare.

- Aşa este, dar fiecare persoană este unică. Unii asimilează mai uşor, alţii mai greu. Ideal ar fi să ne procurăm vitaminele şi mineralele din alimentaţie şi să luăm suplimente dacă vedem că avem un deficit.

Ștefan Busnatu: „Bărbații sunt mai predispuși la boli cardiovasculare până la 65 de ani”

- Este adevărat că bărbații sunt mai predispuși la boli cardiovasculare decât femeile?

- Da, este adevărat. Dar doar până la vârsta de 65 de ani, apoi lucrurile se echilibrează.

Asta se întâmplă pentru că bărbatul nu are suficient estrogen, care este un hormon extrem de important pentru funcționarea organelor femeii, dar și pentru reducerea inflamației din organism.

- Eu mă gândeam că, de obicei, bărbații sunt expuși mai des la factori de risc: fumează mai mult, beau mai mult, mănâncă poate mai prost, și mă gândeam că acesta ar fi motivul.

- Sunt mai multe motive. Vă mai dau un motiv. Am fost anul trecut la Congresul European de Cardiologie și a venit un coleg american care a avut o prezentare făcută pe o analiză pe 20 de ani în care arăta riscul cardiovascular al bărbatului însurat în comparație cu riscul cardiovascular al bărbatului neînsurat.

Cel însurat avea un risc mai mic. Ştiţi de ce? Pentru că ăla care era însurat era dus la control de soţia lui, era mai bine monitorizat.

Deci, da, sunt mai multe motive, printre care şi expunerea mai mare a bărbaților la factorii de risc.

- Bărbații ajung mai târziu la medic pentru că avem tendința asta de a nu cere ajutor și de a ne considera mai puternici decât suntem.

- Da, aşa e. Pot să vă povestesc că ajung bărbați de 45, 50, 55 de ani la camera de gardă cu infarct în condițiile în care ai de 3-4 zile durere toracică și tu ai zis lasă că m-a tras curentul şi că trece.

Dacă nu intervii la timp, în primele 12 ore, când ai dus pe picioare infarctul, cum se zice, acest lucru îşi face mult rău. Asta dacă ai noroc şi nu mori. Din păcate, acesta e unul dintre motivele care conduce la rata asta mare a mortalității în rândul bărbaţilor.

Ștefan Busnatu: ”Nu e obligatoriu să ne crească tensiunea odată cu vârsta”

- Este normal să crească tensiunea arterială în timp? Dacă îmbătrânim este obligatoriu să ne crească și tensiunea?

- Nu e obligatoriu. Cum vă ziceam, tensiunea arterială e relaționată cu rigidizarea vaselor dată de colesterol, de fumat, de inflamație.

Dacă noi avem niște conducte bune în organismul nostru, scădem presiunea pe ele. Am pacienți care la 90 şi ceva de ani nu au avut niciodată un tratament pentru hipertensiune arterială pentru că au și au avut o viață extrem de echilibrată.

Ștefan Busnatu, despre folosirea tehnologiei în prevenția afecțiunilor cardiace

- Care sunt cele mai promițătoare progrese în tratamentul afecţiunilor cardiovasculare pe care le-ați văzut recent? Au apărut tehnologii noi, idei noi de prevenție?

- Aş aminti evoluția asta a dispozitivelor mobile, portabile, care au tot felul de aplicații de urmărire a parametrilor vitali. Sunt un instrument foarte util când vine vorba de prevenție pentru că îți permite să vezi obiectiv evoluția pe care o ai tu din punct de vedere al condiției fizice, evoluția pulsului, urmărirea compoziției de masă musculară, urmărirea capacității volumului de oxigen consumat care e un parametru extrem de important pentru întregul sistem cardiopulmonar și un predictor independent de supraviețuire.

Dispozitivele astea generează o oarecare dependență astfel încât te fac în definitiv să-ți dorești să te menții într-o zonă de bine și cred că lucrurile astea sunt extrem de importante pentru viitorul prevenției bolilor cardiovasculare.

- Cât de exacte sunt aceste date pe care le primim noi pe aceste dispozitive, cum ar ceasurile smart?

- La momentul acesta, dispozitivele astea portabile au certificări medicale pe anumite funcții și vorbim de certificări medicale care le cataloghează ca dispozitiv medical pentru măsurarea frecvenției cardiace, unele dintre ele pentru măsurarea electrocardiogramei.

Acum sunt în curs procesele de validare pentru unele din dispozitive pentru tensiune arterială, nu sunt încă validate, dar pentru palpitații specific, utilizarea unui ceas este extrem de importantă pentru că te ajută să faci diferența între niște manifestări pe care tu zici că le ai de la inimă, dar s-ar putea să fie doar închipuite.

- Este la modă subiectul acesta cu inteligența artificială, cum vedeți că ar putea ajuta inteligența artificială în prevenția bolilor cardiovasculare?

- Lucrurile depind de deschiderea oamenilor la această tehnologie, în definitiv. Perspectiva inteligenței artificiale este extrem de importantă în a deveni un instrument complementar medicului, care să îl ajute să se ocupe de cât mai mulţi pacienţi, care sunt din ce în ce mai mulţi, aşa cum am vorbit mai devreme. E imposibil fizic câteodată să te ocupi de toţi aşa cum ai vrea, aşa că acest instrument digital te ajută să poți monitoriza mai mulți pacienți și să intervii doar atunci când vezi că lucrurile sunt plecate pe direcția greșită.

Doctorul Ștefan Busnatu: „Cred că e foarte importantă comunicarea cu pacientul”

- Cum abordați pacienții care sunt mai greu de convins să-şi schimbe stilul de viață și se așteaptă să le dați un medicament miraculos care să îi scape de probleme?

- Nu am o abordare specifică centrată pe medicament, gestionez lucrurile în funcție de riscul ăsta cardiovascular de care vorbeam, de asocierea factorilor de risc cu terenul genetic și de motivația pe care o are persoana respectivă.

Dacă reușesc să discut cu omul de așa natură încât să îl mobilizez să facă niște schimbări structurale în stilul de viață, ar putea să fie niște situații în care să nu fie necesară medicația specifică.

Cred că e foarte importantă componenta asta de comunicare cu pacientul respectiv.

- Spuneați de antrenarea mușchilui cardiac, în afară de sport putem să mai facem ceva să antrenăm acest mușchi și să ne facem inima mai puternică?

- În afară de sport nu prea mai avem alte elemente.

Dacă facem mișcare e suficient, pentru că acest muşchi cardiac se întăreşte, peretele inimii capătă o ușoară îngroșare, dar e o îngroșare sănătoasă pentru că inima se încarcă mult mai bine cu sângele care vine din organism, pompează mult mai eficient și nu e nevoie ca inima să bată de 80 de ori pe minut, de exemplu, ci îşi face treaba şi la 65 de bătăi pe minut.

Aşa are mai mult timp să se odihnească și, practic, din acest motiv îți crește longevitatea pentru că îi permiți inimii să aibă perioada necesară de odihnă.

Dacă îţi ții inima să bată de 90-100 de ori pe minut foarte mult timp, automat ea se epuizează pentru că se scurtează timpul în care ea trebuie să se odihnească.

Acesta este motivul pentru care sportul reprezintă un element extrem de important când vine vorba de longevitate și de o bună funcționare a organismului.

Ștefan Busnatu, despre legătura dintre coronavirus și afecțiunile cardiace

- Cum a afectat pandemia de coronavirus sănătatea cardiovasculară direct și indirect? A afectat-o în vreun fel?

- Indirect a afectat-o prin faptul că s-au schimbat atât de mult lucrurile în privinţa muncii de acasă. Nu a făcut decât să crească mai mult rata sedentarismului.

Ceea ce devine în definitiv o problemă când discutăm de boala cardiovasculară. Cred că era extrem de important să se găsească niște mecanisme prin care dacă tot dai un beneficiu omului sau îi ușurezi munca, măcar să-l stimulezi să facă mișcare.

Pe lângă partea asta cu lipsa de activitate fizică, pandemia a generat și o problemă majoră când vine vorba de accesul la servicii medicale.

Concluziile doctorului Ștefan Busnatu

- În încheiere, aș vrea să tragem o concluzie și să ne dați niște sfaturi pentru a avea o inimă puternică şi sănătoasă pentru o durată lungă de timp.

- Ca sfat general, aş recomanda să ne uităm la părinții noștri și cred că e foarte important pentru fiecare dintre noi să ne uităm la dânsii și să vedem dacă prin viața pe care au avut-o și prin expunerea pe care au avut-o la factorii de risc, au avut parte de longevitate sau nu.

Şi apoi să ne facem o analiză personală la cum am evoluat noi, nu din punct de vedere profesional, ci din punct de vedere al expunerii la factorii de risc. Pentru că dacă suntem cam pe urmele lor, cum vă ziceam și la început, atunci perspectivele sunt ca evenimentele noastre cardiovasculare să se întâmple mai devreme pentru că suntem cu siguranță mult mai stresați și supuşi la mai mulţi factori de risc.

Următorul pas e să acţionăm şi să luăm decizia de a ne schimba stilul de viață. Atunci s-ar putea să fim mult mai motivați să avem o abordare corectă asupra noastră, iar această abordare ne va ajuta pe toți să avem un sistem medical mai bun și să avem o viață mai bună.

VIDEO. Emisiunea integrală cu Ștefan Busnatu

- Vă mulțumesc mult și sper că i-am ajutat pe urmăritorii noștri să înceapă măcar să se gândească să adopte un stil de viață sănătos.

- Și eu vă mulțumesc pentru invitație.