Universitatea Craiova și Rapid și-au împărțit punctele în Bănie, 1-1, în al doilea meci al giuleștenilor cu Marius Șumudică pe bancă, după un joc cu puține inovații tehnico-tactice din cauza mizei apăsătoare, mai ales în perspectiva moralului care trebuie construit pentru sezonul lung.
Plusul de curaj a fost de partea oltenilor, în timp ce formația oaspete a încercat să speculeze pe contraatac, disciplinat, fără a risca prea mult. Se observă așadar, din ce în ce mai bine, planul noului antrenor al „vișiniilor” pentru primele partide, în care trebuie să instaureze o nouă filozofie și încrederea pierdută de-a lungul eșecurilor.
Rapid a fost cea care a deschis scorul prin Christopher Braun (18'), iar Alex Mitriță (33') a restabilit egalitatea din penalty.
- „Totu-i tactica” este un proiect GSP care își asumă să analizeze modul în care antrenorii din meciuri-vedetă aleg să abordeze tactic partidele-cheie.
Centrarea scurtă, arta lui Costel Gâlcă
Punctele care au făcut-o lider pe Universitatea după primele șapte etape ale Superligii nu au fost întâmplătoare. Oltenii și-au continuat stilul de a evolua și în duelurile cu adversari dificili, tocmai din dorința lui Costel Gâlcă de a construi o bază cu care poate „jongla” ulterior.
Craiova, într-un sistem 4-2-3-1, a fost cursivă încă din startul meciului și a încercat să combine în jurul lui Alex Mitriță, elementul de creație fără de care echipa și-ar pierde orice urmă de identitate.
Au urmat pase scurte, un-doi-uri cu Bancu, Mora și Koljic care au destabilizat apărarea adversă, însă cele mai periculoase ocazii s-au născut din centrarea scurtă, noțiune asupra căreia Gâlcă insistă atunci când echipa sa atacă zonele suprapopulate.
Penalty-ul obținut de formația din Bănie vine tocmai dintr-o astfel de fază.
„Alb-albaștrii” practică un joc mai inteligent în acest sezon, modern pe alocuri. Nu centrează în adâncime, nu-și risipesc efortul în unghiuri imposibile, ci abordează atacul pe zone, cu capul sus pentru o viziune mai bună.
Același tip de a centra se repetată la indigo pe parcursul celor 90 de minute. Inclusiv pe final, când Andrei Ivan, nou intrat, a fost destinatarul.
În minutul 18, cursa lui Braun, la care contribuie exemplar Claudiu Petrila, sfârșește cu gol. Oltenii au văzut ce înseamnă reversul densității la executarea cornerului. Universitatea Craiova mai avea un singur jucător de câmp în defensivă, santinela Nicușor Bancu.
Apărarea și-a învățat lecția în partea a doua a jocului, când trei oameni s-au poziționat la recuperare, după respingere.
Rapid și minima moștenire din mandatul lui Neil Lennon
Giuleștenii au început într-un sistem 4-2-3-1, dar se îndreaptă tot mai limpede spre un 4-3-3 care să redea mai multă dinamică jocului.
În primele minute, Marius Șumudică a oferit câteva indicații clare și revelatoare pentru ceea ce dorește să dezvolte. Le-a cerut jucătorilor săi să treacă în cealaltă jumătate atunci când echipa se afla în proximitatea careului advers ori executa fază fixă.
Un pressing menit să recupereze sus, dar care nu a funcționat niciodată, întrucât Universitatea a controlat mai bine posesia.
Nici construcția de jos, de la portar, nu a adus prea multe Rapidului, ci mai de grabă inexactități în flancul stâng, acolo unde au colaborat Pașcanu și Braun, cel din urmă mutat pentru că Manea a evoluat în banda opusă.
Liber de sarcini, Mitriță a apărat în dese rânduri în această zonă, în partea a doua a meciului, simțind vulnerabilitatea.
Chiar și așa, deschiderea scorului prin Petrila se naște. Este, poate, o minimă moștenire din mandatul lui Neil Lennon, antrenorul care avea o singură speranță, în persoana extremei cu un start de stagiune promițător.
Autul la Rapid ar putea fi un fel de semi-corner cu Șumudică pe bancă. Cristi Manea are o forță în mâini cum rar se vede la jucătorul român și poate dezvolta ocazii mari dacă adversarii nu sunt bine poziționați.
Construcția Rapidului s-a oprit la Gojkovic în mare parte, prima dată „controlat” simplu, apoi ușor de deposedat. Nici Hasani și nici Papeau nu au funcționat așa cum și-ar fi dorit Șumudică.
{{text}}