Ultimii 5 ani din istoria de un secol a Gazetei Sporturilor petrecuți în redacția de la marginea Bucureștiului m-au învățat că presa nu e despre ziare și site-uri, nu e despre jurnaliști. Platformele sunt instrumente, noi doar mesageri. Esențial e ca publicul să fie mai bine informat, deci mai puternic la finalul paginii ori la închiderea ecranului.
E vara lui 2019, un puști naiv și nesigur, care căsăpește continuu realitatea prea familiară de dragul visurilor pretențioase, trimite un mail pe adresa Gazetei. Îi răspunde Tolontan, e șocat că cineva chiar i-a citit rândurile crude. Și a primit și un răspuns. De la Tolo: „Colegii din redacție te vor contacta curând”.
Luni la rând deschide ușa unei companii zgomotoase cu speranța că va lucra la un moment dat în aceeași încăpere cu eroi ai copilăriei. Da, ziariștii buni inspiră, impun respect și standarde.
Timpul a trecut, a lăsat urme și n-a driblat schimbări dureroase. Săptămânile de practică ori „furat meserie” s-au transformat în ture încheiate mult după miezul nopții, apoi în materiale de analiză, emisiuni, opinii. Cum dorințele aleargă și acum mai rapid decât prezentul și obișnuința, obiectivele nu sunt palpabile și aparțin exclusiv viitorului.
Suntem tot aici
În 2019, încă pâlpâia sacralitatea ziarului. Deși strălucirea era de-atunci în casetele site-ului, oamenii prețuiau hârtia. „Intră și în ziar?”, mă întreba stăruitor colegul Liviu Manolache în fiecare săptămână.
Era ca un fel de recompensă, transferul pe print al unui material răsfoit de zeci de mii de oameni în mediul online ținea loc de ștampilă, de garanție a conținutului, mai ales în rândul jurnaliștilor. Un soi de convenție internă, neoficială.
Din fericire, trecerea lină, dar încheiată abrupt de la print la digital nu a diminuat impactul Gazetei în lumea sportului și nu a alterat misiunea primordială a publicației: scriem și vorbim în interesul publicului, chiar și când el ne contestă.
Cel puțin, asta încercăm să facem. Ioanițoaia, Tolontan, Țepelin s-au asigurat în ani de eforturi că lupta câștigată inevitabil de site nu va transforma fondul în forme. Și așa vrem să rămână.
Obiectivul e neschimbat
Azi, când Gazeta Sporturilor se numără în secole, GSP.ro rămâne un reper al presei din România. O jumătate de milion de cititori unici scrollează zilnic și descoperă textele editate de Adi Jitea, știrile lui Dani Grigore, interpretările tactice semnate de George Nistor, interviurile lui Ionuț Iordache, dezvăluirile lui Justin Gafiuc, poveștile Oanei Dușmănescu.
Nume vechi și nume noi. Noi contăm mai puțin, tot ce contează e ca interesul publicului să fie atins, în cât mai multe zile. Pentru asta suntem aici, și acum, după 100 de ani. Iar mailul e deschis, abia așteptăm să vă contactăm curând.
{{text}}