Motivare șocantă a Înaltei Curți în „dosarul Mario Iorgulescu” » Explicația ștergerii condamnării de 13 ani și 8 luni pentru omor: „Nu a folosit mașina ca mijloc pentru suprimarea vieții”

Completul de trei judecători de la ÎCCJ a emis motivarea pentru admiterea recursului în casație formulat de Mario Iorgulescu, condamnat la 13 ani și 8 luni pentru că, beat și drogat, a ucis un bărbat într-un accident rutier din 2019. Procesul se va relua de la zero la Curtea de Apel, cu o altă încadrare juridică (ucidere din culpă) și cu limite de pedeapsă net inferioare

În octombrie 2023, Mario Iorgulescu era condamnat definitiv de Curtea de Apel București pentru infracțiunile de omor și conducere a unui autovehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe: 13 ani și 8 luni de închisoare. Pedeapsa venea după ce fiul șefului LPF, Gino Iorgulescu, sub influența alcoolului și a drogurilor, produsese un grav accident rutier în Chitila, soldat în 2019 cu moartea unui bărbat în urma coliziunii violente a celor două autoturisme.

2-7 ani în loc de 10-20 ani!

Dar, în iunie 2024, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) admitea recursul în casație declarat de Mario Iorgulescu și, prin intermediul căii extraordinare de atac, decidea retrimiterea dosarului spre rejudecare la Curtea de Apel din rațiuni de erori de încadrare judiciară! Decizia completului format din trei judecători a venit cu o majoritate de 2 la 1.

Efectul principal: schimbarea infracțiunii din omor în ucidere din culpă, cu consecința unor limite de pedeapsă diferite – 10-20 de ani versus 2-7 ani!

Cheia anulării condamnării la ÎCCJ: „Un accident rutier e un eveniment imprevizibil”

Acum a apărut și motivarea instanței formată din Adriana Ispas, Lia Savonea și Dan Enescu. Ultimul este cel care a formulat opinie separată în sensul respingerii recursului în casație și păstrării hotărârilor de la Curtea de Apel.

”În esență (...) săvârşirea accidentului auto din data de 08.09.2019 nu întruneşte elementele de tipicitate ale infracţiunii de omor. Înalta Curte apreciază că (...) infracțiunea de constând în poate fi reținută numai în condițiile în care fapta în sine relevă fără niciun dubiu o acţiune care are drept rezultat suprimarea vieţii unei persoane”, notează judecătorii.

Completează: ”Infracţiunea de omor (...) se comite (...) printr-o acţiune (sau chiar inacţiune), care trebuie să fie îndreptată asupra victimei. Or, situaţia de fapt relevă (...) un accident rutier, definit prin chiar prescripţia normativă ca fiind un eveniment (...). Un eveniment este, în sine, fortuit, şi nu voit, are caracter imprevizibil”.

Cum se ajunge la ucidere din culpă în loc de omor

Explicațiile continuă: ”Acțiunea autorului (conducătorul auto) este asupra autovehiculului, acesta acţionând sistemul de accelerare a vitezei peste limita legală, cu consecinţa intrării în coliziune frontală cu autoturismul condus de victimă căreia i-a cauzat decesul, elemente de fapt ce au valenţele unei fapte care (...) se încadrează în infracţiunea de ucidere din culpă. (…) Infracţiunea de omor ar fi posibilă doar în situaţia în care autovehiculul ar fi fost folosit sau acceptat a fi fost folosit drept mijloc în scopul suprimării vieţii victimei. Or, nici instanţa de fond şi nici instanţa de apel, nu au relevat o asemenea împrejurare”.

Prin urmare, în traducere, schimbarea de încadrare se justifică în versiunea ÎCCJ prin faptul că Mario Iorgulescu nu și-a propus să ucidă pe cineva și nu a folosit mașina sa foarte puternică drept ”mijloc în scopul suprimării vieţii victimei”.

Judecător cu opinie separată: „Faptă intenționată”

În schimb, judecătorul Dan Enescu nu s-a aliniat la opinia cuplului Ispas – Savonea. El semnalează în motivare că ”instanţa de casare nu judecă procesul propriu-zis, respectiv litigiul care are ca temei juridic cauza penală, ci judecă numai dacă, din punct de vedere al dreptului, hotărârea atacată este corespunzătoare”.

”Susținerile recurentului cu privire la modul în care s-a produs accidentul omit să menționeze faptul că acesta conducea având o îmbibație alcoolică mult peste limita legală, fiind și sub influența drogurilor, că viteza de deplasare era una ce depășea limita de viteză pentru sectorul de drum, că a pătruns pe culoarea roșie a semaforului într-o intersecție, că nu a existat un obstacol în calea sa pentru ca să fie nevoie de o manevră de evitare, ci doar acesta nu a mai putut menține banda pe care era angajat din cauza vitezei excesive, elemente reținute de către instanța de apel, fiind deci deja intrate în puterea de lucru judecat”, arată Enescu.

Completează: ”(...) Inculpatul a comis infracțiunea cu vinovăție, sub forma intenției indirecte. (...) Circumstanțele concrete ale comiterii infracțiunii, atitudinea recurentului, care având atât o îmbibație alcoolică extrem de mare în sânge, cât și fiind sub influența drogurilor, a ales să conducă un autoturism cu o viteză excesivă, cu încălcarea regulilor de circulație în mod flagrant și fără a schița cel mai mic gest pentru a încerca să evite un pericol evident, recurentul călcând pedala de accelerație la maxim până în momentul impactului cu autoturismul victimei, relevă cu certitudine existența intenției indirecte în săvârșirea infracțiunii de omor.

Diferența între culpa cu prevedere și intenția indirectă este dată de poziția subiectivă a infractorului, în cazul primei acesta prevăzând rezultatul faptei sale, fără a îl accepta, socotind fără temei că el nu se va produce, în vreme ce în cazul intenției indirecte acesta accepta posibilitatea producerii acestuia, deși nu îl urmărește.

În mod evident, în prezenta cauză, recurentul a acceptat posibilitatea producerii rezultatului socialmente periculos, moartea unei persoane, conducerea unui autoturism cu o viteză excesivă pe o șosea circulată, pătrunderea pe culoarea roșie a semaforului și accelerarea continuă a autovehiculului, inclusiv după momentul în care acesta a pierdut controlul volanului și a lovit scuarul de separație, demonstrează, fără tăgadă, că nu suntem în prezența unei fapte comise din culpă, ci a unei fapte intenționate”.

Nicio zi de pușcărie, Italia refuză să-l extrădeze

Mario Iorgulescu se află în continuare în Italia, țară care a refuzat în repetate rânduri să-l extrădeze în contextul în care avocații fiului lui Gino Iorgulescu susțin că tânărul suferă de grave probleme psihice, imposibil de tratat în regim de detenție în România. El nu a făcut nicio zi de închisoare și este subiectul unui mandat european de arestare într-un alt dosar, mai vechi.

Este vorba despre o condamnare suplimentară de trei ani de închisoare pentru complicitate la lipsirea de libertate a unui bărbat, în 2018.

Istoricul „cazului Mario Iorgulescu”

• 8 septembrie 2019: Mario Iorgulescu participă la o petrecere în comuna Tărtășești (Dâmbovița), unde consumă alcool. Află, la un moment dat, că fosta lui iubită se distra într-un club din Parcul Herăstrău. Se ceartă îndelung la telefon.
• 9 septembrie 2019: în jurul orei 02:50, sub o criză de gelozie și o stare de furie, se urcă la volanul unui puternic Aston Martin DBS și pleacă în trombă spre București. Are o alcoolemie de 1,96 g/l și e sub influența cocainei, după cum vor releva ulterior testele din dosar. Pe raza localității Chitila, rulând cu 143 km/h, intră într-o coliziune violentă cu un autoturism de pe sens opus: șoferul, Daniel Vicol, decedează.
• 19 septembrie 2019: procurorul Alexandru Anghel de la Parchetul de pe lângă Tribunalul București se prezintă la Spitalul ”Elias” pentru a-i aduce la cunoștință lui Mario Iorgulescu faptul că pe numele său este deschisă o procedură penală. Nu reușește să interacționeze cu Iorgulescu jr., astfel încât nu poate impune nicio interdicție
• 20 septembrie 2019: Mario Iorgulescu este externat și transportat cu o ambulanță privată spre Aeroportul Băneasa. Din cauza unor probleme tehnice, avionul nu a mai decolat însă spre Italia, iar Iorgulescu a revenit la „Elias”.
• 23 septembrie 2019: Gino Iorgulescu solicită din nou externarea lui Mario, pe proprie răspundere. Iorgulescu jr. este transportat tot la Aeroportul Băneasa, cu o salvare de stat de la Serviciul de Ambulanță București-Ilfov. Costul transportului pacientului Mario Iorgulescu, «inclusiv cel privind asigurarea asistenţei medicale de urgenţă, a fost suportat din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătăţii», preciza un comunicat SABIF. Mario Iorgulescu pleacă în Italia cu un avion închiriat din Turcia.
• 10 februarie 2023: Tribunalul București îl condamnă pe Mario Iorgulescu la 15 ani și 8 luni de închisoare, plus plata a 100.000 lei daune materiale, 200.000 euro daune morale și 13.000 lei cheltuieli judiciare, pentru comiterea infracțiunii de omor și conducere a unui autovehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe
• 18 octombrie 2023: Curtea de Apel îl condamnă definitiv pe Mario Iorgulescu la o pedepasă de 13 ani și 8 luni de închisoare cu executare pentru comiterea acelorași infracțiuni. Anulează obligația de plată a 100.000 lei daune materiale și 200.000 euro daune morale, imputate Societății de Asigurări ”City Insurance”, aflată însă în procedură de faliment
• 20 iunie 2024: Înalta Curte de Casație și Justiție admite recursul în casație declarat de Mario Iorgulescu și trimite dosarul spre rejudecare la Curtea de Apel, cu schimbarea încadrării juridice a faptei din omor în ucidere din culpă