Gestul lui Dorinel Munteanu, care în timpul jocului cu Dinamo (1-1) l-a tras de gulerul tricoului pe tânărul fundaș dreapta David Maftei, reprosându-i că nu-l privea când îi dădea indicații, a provocat reacția analiștilor, care i-au reproșat fostului internațional comportamentul la adresa jucătorului său.
Azi, GSP.ro, a luat legătura cu tehnicianul Oțelului, pentru un punct de vedere la rece în legătură cu respectivul episod. Mai detașat de trăirile din timpul partidei cu Dinamo, Dorinel Munteanu a ținut să dea și el câteva replici:
Dorinel Munteanu nu se dezice nici „la rece”: „Am făcut acel gest și poate că-l meritau mai mulți care nu înțeleg ce le cer”
„Nu mă iau eu după ce comentează unii analiști. Am făcut acel gest și poate că-l meritau mai mulți care nu înțeleg ce le cer. Unii foști fotbaliști sau analiști au puterea să vorbească în fața lumii, să își spună părerea, dar de acolo, din fotoliul din studio, e ușor.
Nu mă deranjează ce zic, fiindcă ce se întâmplă la noi știm numai eu și jucătorii. Iar eu știu ce pot să realizez cu ei, dacă mă ascultă, că deocamdată nu au demonstrat că au o valoare foarte ridicată. Pot să-i fac fotbaliști, mai ales pe cei tineri, dar dacă învață".
Dorinel Munteanu: „Bratu nu are cum să mă judece pe mine, ca tehnician!"
Antrenorul gălățenilor a ținut totuși să-i dea replica fostului internațional Florin Bratu, "că văd că acest Don Juan al fotbalului e foarte acid cu mine, în comentarii. El care iese în evidență prin ținuta lui, că prin rezultate, ca antrenor, nu are cum.
Nu știu cum poate el să vorbească sau să mă critice pe mine. Dar asta e, comentează dinamoviști, steliști, rapidiști, iar de cele mai multe ori părerile lor nu sunt imparțiale, sunt în funcție de afinitățile pentru o echipă sau alta. Îi înțeleg, câștigă și ei o pâine.
Acest Don Juan Bratu a fost bun ca fotbalist, dar ca antrenor... A fost forțat și pe la echipa națională, iar rezultate mai puțin. Dar vad că a ajuns să-mi dea el sfaturi de etică, de conduită. N-am nimic cu el, treaba lui, nu mă deranjează. Eu comentez mai puțin, că am treabă".
Dorinel a continuat, explicând încă o dată de unde a venit reacția deplasată la adresa jucătorului său:
„Nu sunt așa cum am reacționat cu Maftei. Dar uneori, sunt momente, trăiri mai intense, când poate îmi doresc poate mai mult decît cei din teren să câștigăm, să facem performanță.
Eu am spus de ce am reacționat așa cu acel copil. Până atunci, de 3-4 ori trecuse pe lângă mine fără să se uite când îi spuneam ce greșeli tactice sau de poziționare făcuse. Putea să-mi arunce măcar o privire.
Ca atât cer, un minimum respect, când îți spun ceva, să te uiți la mine, cum e normal. Le-am explicat la toți, iar cei mai experimentați au înțeles.
Îi mai fluier, fiindcă nu te poți face auzit în vacarmul tribunelor. Se întorc spre mine o clipă, înțeleg mesajul și gata, nu se întâmplă nimic.
Specialiștii și analiștii nu văd că îi mai și pup pe cei care îi cert. Nu, asta nu se vede! Dar s-a găsit acum un nod în papură, probabil că Oțelul sau eu am început să deranjăm. Ei pot să spună ce vor la microfon. Dar pe mine o să mă judece Dumnezeu și oamenii de aici, pentru ce fac la echipa asta".
Ce spusese Florin Bratu despre Dorinel:
E foarte grav ce spune, din punctul meu de vedere, nu sunt părtaș la așa ceva. Mai grav poate însemna să îl bată, să îi dea vreo palmă, vreun pumn. Era foarte iritat, foarte nervos.
După meci era încărcat emoțional, dar eu am văzut declarații și înainte de meci, se lua la harță cu cei de la Dinamo. E inacceptabil ce a declarat la finalul meciului!
„Îl invit pe Vochin la antrenamente, să vadă metodele mele"
Dorinel a ținut să le răspundă și celor care cred că, dacă a făcut acel gest cu Maftei, în fața camerelor de luat vederi, ar putea fi capabil de altele și mai dure la antrenamente. Mai ales că a și spus după meci că fundașul său ar fi meritat mai rău.
„Lui Vochin (n.r. Andrei Vochin) îi transmit că să-și amintească cum a fost pe la naționale, cu domnia și cu atmosfera de la vestiare, de ajunsesem jos de tot. Doar atât îi spun.
Dar dacă vrea să se convingă, îl invit să vină la antrenamente, să vadă ce se întâmplă, ce metode de convingere am eu. Nu am vreo centură neagră în karate, nu lovesc jucătorii. Mă mai iau așa de ei, sunt uneori agresiv verbal, dar atât. Îi puteți întreba pe ei, să vă spună chiar și sub anonimat, dacă în afară de unele vorbe mai dure le fac eu ceva.
Nu e nimeni schingiut sau lovit la Oțelul, să stea liniștiți analiștii. Ba am grijă ca jucătorii mei să își ia bani cât mai la zi, inclusiv cei care pleacă.
Dar nu renunț la principii, la disciplină. Vreau performanță, trebuie să-i mai corectez, iar ei trebuie să mă asculte. Fiindcă, uite, cu Dinamo trebuia să câștigăm. Fiindcă am dominat copios mai ales prima parte și, rămân la acestă părere, ni s-a și refuzat un penalty foarte clar".
„Mă bucur pentru Maftei, dar trebuie să aibă constanță!"
Ca o ironie a sorții, la finalul partidei Oțelul- Dinamo, chiar David Maftei a fost declarat MVP-ul meciului.
Dorinel Munteanu a recunoscut că nu l-a felicitat la vestiare „fiincă eu sunt mai rezervat cu felicitările. Dar m-am bucurat pentru el. Însă asta nu are legătură cu ce se întîmplase mai devreme. El trebuie să înțeleagă că are nevoie de constanță, să joace bine câteva luni, un an, nu un meci sau două.
Felicitările le primește de la părinți, de la public, de la colegi. Ale mele se văd la următorul joc, dacă va fi sau nu printre titulari. Asta înseamnă că te felicită un antrenor, dacă are încredere în tine. O să vedem și o să vadă și el ce va fi".
{{text}}