Patronul FCSB, Gigi Becali, a plecat azi împreună cu echipa la Salonic, pentru meciul cu PAOK (joi, ora 22:00), și pentru a vizita diverse lăcașuri sfinte din zonă
Gigi Becali a promis că va însoți campioana en titre a României în deplasarea de la Salonic, pentru meciul de joi seară cu PAOK. Un prilej și pentru a vizita fie și unul dintre lăcașurile sfinte atât de cunoscute din zonă.
Latifundiarul din Pipera nu va avea prea mult timp la dispoziție, pentru o descindere pe Muntele Athos, nu foarte departe de Salonic, dar are câteva oportunități pe sufletul său în aria zonei.
98la sută dintre cetățenii Greciei sunt de religie ortodoxă, de aceea este recunoscută ca singurul stat ortodox din lume. În România, 82 la sută dintre cetățeni sunt de religie ortodoxă
Biserica iubită de români, cea a „Sfântului Dimitrie" din centrul Salonicului
Biserica "Sfântului Dimitrie" din Salonic atrage o mulțime de pelerini ce vin aici pentru a se închina la moaștele Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir. Românii vin, indiferent de anotimp, și musai când trec spre insulele însorite din Halkidiki sau unde-și petrec vacanțele estivale.
Biserica "Sfântul Mare Mucenic Dimitrie" datează de la începutul secolului al IV-lea, iar din anul 1988 se află pe lista monumentelor din Patrimoniul mondial UNESCO.
Impunătoarea catedrală a fost transformată în 1493 de către otomani în moschee. Abia în anul 1912 a fost redată din nou cultului creștin. Peste doar câțiva ani, în 1917, din cauza unui alt incendiu, biserica a fost restaurată și sfințită în anul 1949. Datorită acestor lucrări, s-au descoperit locul în care a fost martirizat Sfântul Dimitrie și ruinele băii romane, aflate sub altarul catedralei.
Racla cu moaștele Sfântului Dimitrie este așezată în partea stângă a naosului, într-un mic paraclis din marmură împodobit cu fresce din viața Sfântului. Structura este un fel de "biserică în miniatură".
Catedrala mai adăpostește și moaștele Sfintei Mucenițe Anisia din Tesalonic, care a pătimit în anul 298, în timpul persecuției împăratului Dioclețian. Ele sunt așezate într-un baldachin, în partea stângă a Sfântului Altar.
Basilica Sfântului Mare Mucenic Dimitrie este renumită și pentru cele șase panouri cu mozaic, păstrate din perioada dintre ultima reconstruire a bisericii și inaugurarea politicii iconoclaste, în anul 730.
Al doilea Athos pentru români: mănăstirea „Sfântul Ioan Evanghelistul" din Suroti
Grecia oferă loc de odihnă și pentru suflet, iar Mănăstirea Suroti este o destinație de neratat la jumătate de oră de Salonic. Acolo, este și mormântul Sfântului Paisie Aghioritul, atât de drag ortodocșilor.
Un colț de Rai, unde, pe o colină, se ridică Mănăstirea "Sfântul Ioan Evanghelistul", un loc de pelerinaj devenit celebru pentru creștinii ortodocși. Este aproape imposibil să nu întâlnești români, indiferent de ziua în care ajungi acolo.
Viața i-a fost plină de încercări dramatice, dar Sfântul le-a parcurs cu chip zâmbitor și dragoste de Dumnezeu. A avut de parcurs Al Doilea Război Mondial, a fost tâmplar și bucătar, dar mai întâi de toate a fost foarte credincios.
Înrolat în armată, din 1945 în 1949, s-a rugat lui Dumnezeu să-l ajute să nu omoare niciun om ca să poată să devină ulterior călugăr, și a primit misiunea de a sta la transmisiuni. Cel care la botez a fost numit Arsenie, odată intrat în Muntele Athos (1953) a primit numele Paisie.
El era recunoscut pentru că iubea animalele și acestea i se supuneau. Un pui de cerb, dar și iepuri sălbatici erau însemnați de el cu semnul Sfintei Cruci cu puțină vopsea ca să nu fie vânați. Urșii se dădeau la o parte ca să treacă când el venea încărcat cu lemne și veneau uneori să mănânce cu el la mănăstire!
Sfântul spunea că animalele au o anumită simțire și înțeleg dacă le iubești sau le compătimești. Așa că atunci când trăim viață dreaptă, liniștită, atunci și animalele sălbatice se domesticesc.
Acum credincioșii care vin la el la mormânt au lăsat mărturii că s-au vindecat după ce s-au rugat acolo. Sfântul Paisie s-a stins din viața pământească pe 12 iulie 1994, chiar la mănăstirea din Suroti.
Programul mănăstirii: Marți și Joi 10:00 – 13:00 și 17:00 – 19:00 Sâmbătă 10:00 – 15:00 Duminică 11:00 – 13:00 și 17:00 – 19:00
Notă: Datorită faptului că este sihăstrie, mănăstirea este închisă în zilele de post, luni, miercuri şi vineri.
Kato Xenia, acolo unde este Brâul Maicii Domnului
În ultimele decenii, mănăstirea Kato Xenia, din Grecia, a devenit un loc obișnuit de pelerinaj, de alinare sufletească și de împăcare pentru credincioșii ortodocși, printre care și foarte mulți români. Este undeva la jumătatea drumului între Salonic și Atena.
Amplasată într-un ținut sălbatic, pe niște coline unde sălășluiesc șerpi și alte astfel de animale, Kato Xenia este o adevărată oază de liniște și de rugăciune. Mănăstire de maici, majoritatea românce, oferă și o priveliște extraordinară spre Glifa, cu un ochi de apă albastră și o întindere nesfârșită, minunată.
Kato Xenia, al cărei nume înseamnă "Străina de Jos", este recunoscută pentru icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, Panaghia Xenia, și a unei bucăți din brâul Maicii Domnului. Brâul Maicii Domnului este adus periodic și în diverse orașe din România, pe durata anului, în week-end va fi la Iași.
Doamne ajută! Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului a ajutat foarte multe femei să aibă prunci, să fie sănătoși. Ele revin mereu cu plăcere și se închină, mulțumind pentru adevăratele minuni făcute. Se simte harul Maicii Domnului! Fiindcă foarte multe femei încearcă să aibă copii și nu întotdeauna reușesc
Maica Antonia de la Kato Xenia
{{text}}