Decizia în cazul Simonei Halep a fost dată publicității după șapte luni de la anunțul prin care TAS îi stabilea fostului lider mondial o suspendare de nouă luni.
Tribunalul de Arbitraj Sportiv a făcut publică decizia în cazul Simonei Halep. Documentul este un rezumat al audierilor care au avut loc la Lausanne și are 58 de pagini. Motivarea din prima instanță, de la Sport Resolutions, a avut 126.
De data aceasta, prezentarea este una mai succintă, însă se observă câteva diferențe. Dacă în prima se sublinia că Simona Halep nu a menționat suplimentele pe care le folosea, în documentul TAS se arată că românca a scris în formularele pe care le-a completat după testul din 29 august că utilizează suplimente de la firma Schinoussa. Chiar dacă nu era scris suplimentul de colagen, tribunalul a acceptat faptul că românca a trecut suplimentele pe care le consuma.
Printre multe considerații care țin de știință, trebuie observat că pe lângă echipa de avocați, la TAS a crescut și numărul experților la care românca a apelat pentru a-și demonstra nevinovăția.
Cei trei arbitri de la TAS au considerat veridice demonstrațiile doctorului Alvarez, acceptând fapul că românca a consumat un supliment contaminat, deși experții ITIA (pe lângă doctorul Daniel Eichner, care a fost prezent și în primă instanță, a fost invocată și expertiza lui Christiane Ayotte, directoare a laboratului din Montreal) nu au reușit să găsească roxadustat în suplimentele pe care ei l-au testat.
Invocând proba de pe 26 septembrie, una negativă la roxadustat, judecătorii de la TAS au respins ideea susținută de ITIA a unui dopaj continuat cu substanțe din clasa EPO și a faptului că românca ar fi consumat Roxadustat și din alte surse decât suplimentul.
Întrebarea pentru Patrick Mouratoglou
În principiu, apărarea în cazul Roxadustat a folosit argumentele din prima instanță, cu fizioterapeuta Candice Gohier recomandându-i româncei un nou supliment de colagen cu mai puțin zahăr. Candice Gohier s-a sfătuit cu Frederic Lefebvre, șeful său, care i-a indicat aceste suplimente, spunând că și un jucător de top din ATP le folosește.
Patrick Mouratoglou a fost întrebat de unul dintre jurați dacă așa procedează academia sa, având în vedere că fizioterapeuta nu avea studii medicale, francezul răspunzând că la academie există medici care sunt întrebați despre aceste aspecte. Nu s-a stabilit în cadrul procesului de ce nu s-au verificat suplimentele cu acești doctori.
După ce a a audiat toți experții, Juriul a decis că roxadustatul găsit în sângele româncei a provenit din suplimentul de colagen KETO MCT, care era contaminat, că jucătoarea nu a consumat în mod intenționat această substanță interzisă și că nu există vreo vină din partea sportivei în ingerarea acestei substanțe.
Însă se notează că jucătoarea nu trebuia să delege toate responsabilitățile antidoping către Gohier și că trebuia să fie conștientă de riscul consumului de suplimente., neapelând la unul dintre doctorii pe care Mouratoglou susține că îi avea la academie. Cu toate acestea, tribunalul a considerat că jucătoarea nu a avut vreo intenție să consume substanțe interzise și că suspendarea de nouă luni este cea care trebuie impusă.
Cum a fost respinsă acuzația din pașaportul biologic?
Față de prima instanță, TAS a acceptat să consulte un buletin de analize realizat de Simona Halep la o clinică privată din România și chiar dacă nu a intrat în pașaportul său biologic, aceste valori au fost luate în calcul.
Chiar dacă românca a contestat validitatea unei probe, cea cu numărul 48 , invocând că nu a fost transportată corespunzător, tribunalul nu a acceptat această contestație, considerând proba validă.
Introducând însă în ecuație buletinul probei efectuate la clinica privată pe 9 septembrie și cea de pe 22 septembrie, cea contestată de Simona Halep, cei trei arbitri au ajuns la concluzia că românca ar fi trebuit să ingereze substanțe interzise în această luna, ceea ce nu era logic pentru că anunțase că a pus punct sezonului după meciul pierdut în primul tur la US Open. Astfel că această acuzație a fost respinsă.
{{text}}