Ciprian Tătărușanu, 38 de ani, a povestit în podcastul GSP „2 la 1” cum s-a acomodat familia sa în orașele unde acesta a evoluat de-a lungul carierei. Fostul portar spune că învățământul din străinătate este mai lejer comparativ cu cel din România.
Tătărușanu a plecat prima dată din țară în 2014, la Fiorentina, pentru care a evoluat până în 2017. A mai jucat în Franța, la Nantes și Lyon, din nou în Italia, pentru AC Milan, și în Arabia Saudită, la Abha. A revenit în vara acestui an în București, de unde spune că nu are de gând să plece.
Ciprian Tătărușanu: „Am avut norocul să trăiesc în orașe frumoase, dar acum nu m-aș muta din București”
- Raul Rusescu: Ciprian, cum îmbini viața de familie cu fotbalul profesionist? Până la urmă, copiii au nevoie ca părinții să fie prezenți. Și cum a fost viața ta de familie în străinătate?
- Ciprian Tătărușanu: Am reușit să nu vorbesc foarte mult despre fotbal când ajung acasă. Cu soția mai povesteam anumite chestii, dar am reușit să ascund zilele sau meciurile mai puțin reușite pe care le aveam. Nu am adus acasă supărarea. Afară, viața e normală. Am avut norocul să trăiesc în orașe frumoase: Milano, Florența, Nantes, Lyon. Chiar și la Abha, pentru familie a fost destul de OK. O viață normală.
- Cum s-au adaptat copiii la școlile din străinătate?
- Destul de OK. Am fost surprins! Acasă vorbesc română, la scoală au vorbit franceză, italiană, iar în Arabia Saudită au vorbit engleză. Spre surprinderea mea, s-au adaptat destul de repede. Adică n-au avut probleme la școală, să mă sune să-mi spună că nu se adaptează, că s-au bătut sau că nu ascultă. A fost destul de OK, s-au acomodat destul de repede și și-au făcut prieteni rapid. Nu am văzut în comportamentul lor absolut nicio schimbare, nicio frustrare.
Comparație între sistemele de învățământ: „În străinătate este mult mai lejer”
- Ai sesizat vreo diferență acum, după ce copiii s-au întors la școala din România, între sistemul de învățământ de afară și cel de la noi?
- Da. În străinătate, sistemul de învățământ este mult mai lejer!
- Mai exact?
- Din punct de vedere al conținutului. Adică ce făceau la școală, ce teme primeau acasă... În Franța, de exemplu, miercuri au liber. Cred că asta este super, să rupi la jumătate și să ai o zi de odihnă. OK, sunt copii, dar și pentru ei e dificil. Îmbrăcă-te, du-te la școală, întoarce-te...
- În Turcia, când fata mea a împlinit 60 de luni, am fost obligat să o înscriu în clasa I. Și crede-mă, atât de multă carte... Mai multă decât aici! Și eram curios să văd cum se întâmplă și în alte părți.
- A fost destul de lejer. Și în Franța, și în Italia. Totuși, sunt copii. Au 7-8 ani. Nu au nevoie ca la 8 ani să facă fracții, să învețe gramatică, verbe și așa mai departe.
„Vrem prea multe de la copiii noștri! Eu când mai am timp să stau cu ei?”
- În România, am început să ne aglomerăm foarte mult...
- Dar nu înțeleg de ce. OK, este importantă școală...
- Nu contest. Toți copiii trebuie să se ducă la școală, mai ales cei care fac sport. Nu mai merge sport fără școală.
- Școala te educă. Dar vrem prea multe! Au foarte multe teme... Vrei să-l duci la un sport, să aibă activitate, dar eu când mai am timp cu el? Practic, eu nu aș mai petrece deloc timp cu el. Vine de la școală, trebuie să facă temele, apoi îl duc la activitatea sportivă, vine acasă, e deja ora 20 sau 21, mănâncă și se culcă.
- Copiii tăi fac sport?
- Am doi băieți și o fată. Cel mare face tenis, cel mic face fotbal. Fata are doar 5 ani, e prea mică. Matei face fotbal la Dinamo. Stau în zona clubului Dinamo și e mult mai OK pentru mine, ca să nu pierd mult timp în trafic.
- Să nu vorbim despre trafic! Mi se pare că e 22 decembrie în fiecare zi.
- Într-adevăr, e foarte aglomerat. Oraș mare, mașini multe, și de-asta am preferat ca ai mei să facă sport în zona casei, iar timpul pe care l-aș fi irosit în mașină să-l petrec în alte moduri mult mai bune.
„În Milano, toată lumea mă atenționa să am grijă când merg în centrul orașului”
- Te-ai gândit să te stabilești definitiv în altă țară?
- Nu. Multă lume m-a întrebat dacă o să mă stabilesc în țară sau într-unul dintre orașele unde am evoluat. Eu nu mă văd trăind în altă țară. Nu am de ce. România este o țară frumoasă, sigură. În București, ai absolut tot! În alt oraș... Dacă nu aveam fotbalul, mă trezeam, mă duceam la o cafea și după... ce făceam?
- În ultimii ani, România, la capitolul siguranță, este în top.
- Este, da. Păi, în Milano, toată lumea mă atenționa să am grijă când merg în centralul orașului, dacă port ceas sau bijuterii, că se fură! N-am avut cazuri nefericite, doar soției i s-a furat bicicleta. Dar multă lume se plânge de Milano. Câțiva dintre colegii mei au avut casele sparte, au intrat peste ei, când erau cu soțiile, cu copiii. Chestii care te traumatizează.
- Nu crezi că este și o consecință a rețelelor de socializare?
- Ba da. Sunt sigur că asta influențează. Nu postez foarte mult, dar când o fac, încerc să nu arăt lumii ce mi-am cumpărat eu. Cine arată, să-și asume. Dacă-ți afișezi diamantele, trebuie să te gândești că cineva poate să vină să-ți fure acele diamante. Nu este normal, dar normal nu este nici să afișezi pe internet tot ce îți cumperi. Dacă intri pe profilul meu, nu vei vedea nimic strălucitor.
CV Ciprian Tătărușanu
- a jucat în România la Juventus București, Gloria Bistrița și FCSB;
- are 4 trofee câștigate cu FCSB: două titluri, o Cupă a României și o Supercupă;
- tot alături de FCSB s-a calificat până în optimile de finală ale Europa League și a accesat grupele Champions League;
- desemnat „Fotbalistul român al anului 2015” în Ancheta Gazetei Sporturilor;
- 73 de selecții la națională, cu care s-a calificat la Euro 2016;
- în străinătate a evoluat la Fiorentina, Nantes, Lyon, AC Milan și Abha;
- în 2022 a triumfat în Serie A, cu Milan;
- a apărat în peste 100 de rânduri în campionatul Italiei și de 66 de ori în Ligue 1;
- are 14 prezențe în Champions League, dintre care 5 fără gol încasat.
{{text}}