Gazeta Sporturilor a analizat ce impact a avut regula impusă de FRF începând din 2016, iar concluziile nu sunt deloc pozitive: procentul tinerilor eligibili pentru naţionala de tineret a rămas aproape acelaşi, în schimb numărul românilor din categoria de vârstă 22-30 de ani s-a prăbuşit
România U21 a învins aseară Elveția U21 cu scorul de 3-1 și s-a calificat pentru a patra oară consecutiv la Campionatul European. „Naţionala" lui Daniel Pancu a terminat prima în grupa E, cu 7 victorii, o remiză și două înfrângeri.
Pentru a vedea dacă acest succes are în spate regula impusă de FRF începând din 2016, Gazeta Sporturilor a analizat 3 sezoane de Liga 1:
- 2014/15, ultimul cu 18 echipe, primul în care s-a depăşit numărul de 200 de străini (220), şi penultimul fără regula U 21. L-am ales pe penultimul pentru a evita influenţa dată de pregătirea echipelor pentru primul campionat cu regula.
- 2023/24, ultimul întreg, cel în care s-a depăşit recordul de străini din 2014/15 şi al 8-lea cu regula U21.
- 2024/25, sezonul actual, la finalul etapei a 12-a.
5 categorii de jucători
Pe fiecare dintre aceste campionate, am împărțit jucătorii pe 5 grupe de vârstă. Data de referinţă pentru fiecare grupă este 1 ianuarie. Avem așa:
- până în 22 de ani: cei încadraţi în grupa celor eligibili U 21 (în funcţie de anul reprezentativ, 1992, respectiv 2002).
- între 22 ani şi o zi până în 26 ani: cei cu potenţial mare de a ajunge la nivelul cel mai bun din carieră.
- între 26 şi o zi până în 30 de ani: perioada de vârstă considerată a fi cea în care un fotbalist ajunge la cel mai bun nivel.
- 30 ani şi o zi până în 34 de ani: grupa de la care încep retragerile.
- peste 34 de ani: veteranii.
Număr mai mic de tineri!
Concluziile sunt surprinzătoare și arată faptul că regula de a impune jucători U21 echipelor din Liga 1 nu prea ajută fotbalul românesc.
Mai întâi, creşterea procentului jucătorilor autohtoni eligibili nu s-a materializat pe măsura aşteptărilor.
Aceasta a fluctuat într-un procent de sub 1%: 19,9% în 2014/15 și 20,1% acum. Stagiunea trecută procentul a fost chiar mai mic decât în primul campionat luat în calcul: 19,1%!
Practic, la nivelul fotbaliştilor români, au fost mai mulți jucători eligibili în 2015 decât în 2024: 117 față de 101!
Mai puțini și mai slabi
Dar cel mai negativ impact al acestei măsuri impuse de FRF a avut loc la nivelul fotbaliștilor români aflați în categoria de vârstă 22-26 de ani.
Dacă în sezonul 2014-2015 acest procent era de 18,7%, adică 110 jucători din totalul de 587, în stagiunea trecută acesta a scăzut considerabil: 13,3%, adică doar 70 de fotbaliști dintr-un total de 527.
Cu alte cuvinte, cluburile au utilizat jucători eligibili doar pentru că au fost obligate și nu datorită calității fotbaliștilor. S-au folosit de ei doar până au respectat măsura impusă de Federație, dar după ce au depășit vârsta, mulți dintre ei nu au mai continuat la nivelul Ligii 1.
14,1% este procentuljucătorilor români cu vârsta cuprinsă între 22 și 26 de ani care au evoluat cel puțin un minut în acest campionat
Tot mai puțini români între 26 și 30 de ani
O scădere vizibilă a avut loc și pe următoarea categorie de vârstă: de la 85 de jucători români între 26 și 30 de ani în sezonul 2014-2015 s-a ajuns la 55 în campionatul precedent. În procente asta înseamnă 14,5% vs 10,4%.
Acesta a crescut un pic în stagiunea curentă: 11,2%, adică 47 de fotbaliști din totalul de 418 care au prins măcar un minut.
Această scădere e cauzată în primul rând de faptul că majoritatea cluburilor din Liga 1 au folosit mai mulți jucători străini cu vârsta cuprinsă între 26 și 30 de ani. Numărul acestora a crescut de la 75 în 2014-2015 la 104 în 2023-2024. Sau în procente, de la 12,8% la 19,7%.
A explodat numărul veteranilor
Pe următoarea categorie de vârstă, 30-34 de ani, nu au intervenit schimbări majore în rândul fotbaliștilor români, 7,8% în 2015 vs 6,6% în 2024. Dar a crescut iar procentul străinilor: de la 2,9% la 9,9%!
În schimb, sunt tot mai mulți jucători români trecuți de 34 de ani care evoluează în campionatul nostru.
Dacă în 2015 erau doar 1,5%, în 2024 s-a ajuns la 4,9%, iar în acest sezon sunt 4,3%.
Tineri forțați, tot mai mulți bătrâni
Concluzia nu este deloc una îmbucurătoare: Liga 1 este una mai bătrână, cu mulți jucători români tineri forțați, dar care nu mai fac față nivelului din campionat după ce trec de 22 de ani.
Iar în intervalul de vârstă 22-30 de ani, care arată câți fotbaliști români au crescut datorită regulei FRF, constatarea e și mai tragică: dacă raportul români/străini era de 195 la 166 în 2015, sezonul trecut acesta s-a inversat, 125 la 164. Raportul negativ s-a păstrat și în acest campionat: 106 români la 142 de străini.
{{text}}