„Cocaina era peste tot” + „Kareem Abdul-Jabbar însuși a încercat heroina”» Confesiuni din anii '80 trăiți în NBA

În anii '80, moda consumului de droguri recreaționale a copleșit Liga profesionistă nord-americană de baschet. A fost un trend care a distrus mult cariere care se anunțau promițătoare.

Micheal Ray Richardson are acum 69 de ani. Pe vremuri însă era un baschetbalist genial, de patru ori prezent în All-Star Game. Însă nu pentru asta a rămas în istoria NBA, ci pentru că a fost primul jucător din ligă suspendat pe viață din baschet pentru consum de droguri.

În urmă cu 40-50 de ani, substanțele precum cocaina făceau parte din lumea sportului, după cum erau o prezență la fel de activă în entertainment, dar și la toate nivelele societății.

Richardson mărturisește că era un obicei larg răspândit ca baschetbaliștii să consume droguri, în acea perioadă numită fără perdea „era cocainei în NBA”.

„În timpul încălzirii, componenții diverselor echipe vorbeau între ei: «Hei, frate, am eu ce-ți trebuie. Hai să ne întâlnim după meci». Atât de simplu mergeau lucrurile. În vremurile acelea, drogurile erau pretutindeni, era o adevărată modă”, a spus Richardson, cel supranumit „Sugar”.

Suporterii însă nu erau încântați de ideea că sportivii lor preferați deprinseseră acest obicei. Așa că, pentru a corecta această problemă de imagine, conducerea Ligii a introdus un sistem de pedeapsă care îi lăsa pe baschetbaliști să calce strâmb de trei ori.

Micheal Ray Richardson a fost primul jucător exclus din NBA din cauza abuzului de droguri

În 1986, Micheal Ray Richardson a fost exclus fără drept de apel din NBA, lucru despre care vorbește pe larg în cartea sa autobiografică, „Banned”.

Povestea lui Richardson este una clasică de ascensiune și prăbușire. Fostul sportiv născut în Lubbock, Texas a căzut în patima drogurilor după ce a cedat insistenței colegilor săi de echipă de la New York Knicks. Substanțele de acest gen nu fuseseră acolo însă în prima parte a existenței sale.

Consumul ocazional s-a transformat însă, de-a lungul timpului, într-o dependență care l-a scos din circuit, nu doar din perspectiva baschetului, ci și sub aspectul integrării sale în societate la modul general.

Iar povestea lui, după cu scrie The Guardian, nu este una izolată. Când David Stern a devenit șeful NBA în anul 1984, una dintre prioritățile sale a fost să alunge drogurile din baschetul profesionist. Acest lucru însemna suspendări temporare, urmate de excluderi pe viață din sport.

Richardson a fost primul baschetbalist suspendat, dar și primul jucător reprimit în NBA, în 1988. Însă fostul fundaș nu a mai revenit niciodată în liga profesionistă nord-americană.

Marvin “Bad News” Barnes este un alt exemplu de baschetbalist pentru care drogurile au însemnat distrugerea unei cariere glorioase.

În biografia sa, „Bad News”, fostul jucător povestește că dealerii erau prietenii săi cei mai buni. Cifrele sale din statistici s-au prăbușit spectaculos de la un sezon la altul. Barnes a murit în 2014, fără să-și fi învins niciodată dependența de droguri.

Len Bias (Boston Celtics) a decedat din cauza unei supradoze înainte ca drumul lui profesionist să înceapă cu adevărat

Tot în 1986, anul suspendării definitive a lui Richardson, un alt jucător, Len Bias de la Boston Celtics, murea în urma unei supradoze, la vârsta de 22 de ani. Fusese ales la draftul NBA cu numai câteva ore înaintea decesului său.

“Pusese mâna pe niște marfă proastă”, a explicat Richardson. „A fost un moment foarte trist. Ca ao alarmă care arăsunat în mintea tuturor”.

Tot în 1986, John Drew a fost exclus pe viață din NBA, în numele politicii împotriva consumului de droguri. Tot atunci, John Lucas (Houston Rockets) a fost dat afară de la echipa sa pentru că problemele sale cu drogurile se agravaseră.

Lucas a fost unul dintre cazurile fericite - el a reușit să se rupă de dependența sa. A devenit antrenor, a înființat un centru de recuperare pentru consumatorii de droguri, salvând viața multor sportivi care căzuseră în abisul substanțelor interzise.

O sumedenie de alți baschetbaliști au fost suspendați din baschet în la finalul anilor '80 și începutul deceniului următor: Eddie Johnson, Chris Washburn, Roy Tarpley și Richard Dumas. Lista era mult mai lungă și nu cuprindea doar nume de jucători - se regăseau acolo antrenori, membri ai staff-ului și manageri de cluburi.

Alcoolul, la fel de consumat ca drogurile

Totuși, cel mai des era întâlnit abuzul de alcool. „Unul dintre antrenorii mei, Bill Musselman, se ducea într-un bar după terminarea meciului și se întorcea roșu la față la sfecla. Se îmbăta mangă. Și erau o grămadă de tehnicieni cărora le plăcea băutura. Dar era un lucru tolerat”, a mai spus Richardson.

În NBA, abuzul de droguri era atât de frecvent, încând conducerile echipelor angajau detectivi particulari care să-i spioneze pe jucători.

Richardson crede că suspendarea pe care a primit-o, alături de alte asemenea pedepse, dar și de decesul prematur al lui Bias, au reprezentat sperietoare care i-a făcut, până la urmă, pe baschetbaliști să renunțe la droguri.

Și celelalte ligi sportive profesioniste de peste ocean, cum ar fi NFL sau MLB, au avut probleme cu abuzul de droguri (medicamente, cannabis, steroizi, opioide). Multe dintre acestea sunt acum legale în multe state din SUA, iar NBA a oprit testările în 2021, lucru care-l macină pe Richardson, care nu se mai droghează de zeci de ani.

Micheal Ray Richardson: „Singura soluție era să nu mergi acolo unde erau drogurile”

Fostul jucător își amintește că nici măcar marele Kareem Abdul-Jabbar nu s-a putut ține departe de droguri și că a încercat, cel puțin o dată, heroina.

„Singura soluție era să păstrezi distanța. Trebuia să stai departe de locurile unde se consumau droguri. Trebuia să ocolești orice prilej de a te întâlni cu acestea, orice mediu unde drogurile erau o obișnuință”, a explicat Richardson.

„Acum lucrurile nu mai stau ca în secolul trecut, când jucam eu, dar lucrurile sunt la fel de primejdioase. Acum există fentanil, care e un mare pericol, se amestecă medicamentele între ele și pot fi mortale”, spune fostul baschetbalist, care este însă conștient că programele de reabilitare, completate de eforturile psihologilor și terapeuților, ajută mult când vine vorba despre abuz și dependență - fie că acestea se manifestă în domeniul drogurilor, pariurilor sau alcoolului.

„Un singur lucru am învățat despre alcool și droguri”, a conchis Micheal Ray Richardson. „Ele nu discriminează pe nimeni”.