Ioan Boniș, 80 de ani, fost fotbalist la Crișana Oradea, Foresta Fălticeni și Minerul Anina, a făcut mai multe dezvăluiri de impact din carieră într-un interviu acordat site-ului local Oradea24.ro. Boniș, care a activat până la 39 de ani, e cel care l-a descoperit pe fostul internațional Ion Timofte II, dar și pe David Lazar, actualul goalkeeper al Gloriei Buzău, trecut și pe la Universitatea Craiova.
Originar din comuna bihoreană Tileagd, Ioan Boniș a fost un fotbalist cunoscut în special în zona de Vest a țării. Contemporan cu nume mari din perioada romantică a fotbalului românesc, fostul portar a evoluat inclusiv într-o finală din Cupă, cea din 1967, când Foresta a fost pusă la respect de Steaua, 0-6. A evoluat atunci o repriză în meciul jucat pe „Republicii”, înlocuindu-l la pauză, la 0-4, pe titularul Țacamaș.
Boniș a fost protagonist și în celebrul meci Minerul Anina - FC Bihor 1-1, disputat în Divizia B, în 1981, în care Ion Crăciunescu a fost asaltat de 3.000 de mineri intrați pe teren pentru a-i cere socoteală și a se răzbuna cu pumnii pe „centralul” partidei. E meciul de care Boniș și-a adus aminte în interviul acordat jurnaliștilor orădeni.
Amintirile „veteranului” Ioan Boniș: „Au intrat minerii, l-au trântit la pământ pe Crăciunescu”
„În Anina erau mulți mineri, ei veneau la meci. De asta ne-au și ținut echipa, că era singura distracție. Veneau cu câte o sticlă de băutură, mai beau, mai strigau...
Era 1-0 pentru Bihor. Până la urmă, am marcat și noi, golul fiind anulat...(n.r. golul de 1-1 al Minerului Anina fusese anulat) Și-atunci au intrat minerii în teren și au făcut scandal. Pe Ion Crăciunescu l-au trântit la pământ, l-au bătut, i-au dat și cu piciorul.
Era un profesor de limba română în Anina, foarte cumsecade, liniștit, care zice: «Tovarășe, lasă-mă să dau și eu o dată în el». Și era profesor, nu miner! Pur și simplu m-am blocat!”.
Boniș continuă printr-o comparație tulburătoare:
„Când se tăia porcul la țară, oamenii dădeau cu piciorul în șira spinării animalului... Dacă porcul făcea într-un fel cu capul, era mort. Așa și aici... Dădeau ăștia cu piciorul și am văzut că și Crăciunescu face cu capul așa (n.r. gesticuleză)... M-am culcat pe el: «Mă, nu mai dați, că-i mort!» Și m-am culcat pe el...”.
Ioan Boniș a reprodus mometul în care s-a așezat pe Ion Crăciunescu pentru a-l proteja de furia minerilor„Crăciunescu a scris în raport că portarul l-a protejat”
Boniș a continuat: „Scandal mare, a venit citație de la București...Delegatul, fotbaliștii, cinci-șase fotbaliști, printre care eram și eu (n.r. au fost chemați să dea explicații).
Trebuia să ne prezentăm la Comisia de Disciplină. Pe tren, m-am stresat. Îmi spuneam: «Mă, eu n-am făcut nimic, nu l-am înjurat, nu l-am lovit». Până la urmă, Crăciunescu a și scris în foaia de arbitraj ce s-a întâmplat, inclusiv că portarul de la Anina s-a culcat pe el și l-a protejat.
Atunci m-am liniștit și eu... S-a terminat 1-1, dar a câștigat Bihorul cu 3-0 și nouă ne-au suspendat terenul, am jucat în altă parte și am și retrogradat anul ăla”, a povestit Ioan Boniș, conform sursei citate.
Chipul plin de bunătate al lui Ioan Boniș, în incursiunea în timp pe care a făcut-o în dialog cu jurnaliștii orădeniDoi dintre atacatori s-au dus prin spatele porţii şi loveau arbitrii prin plasă. De fapt, numai unul îl lovea, că ălălalt, unul Petcu, înarmat cu o sulă, îl înţepa pe Crăciunescu. I-am dat un picior în piept celui care lovea, dar mi-am prins pantoful în ochiul plasei şi am rămas desculţ.
S-a terminat 1-1, iar la final lumea revoltată a rupt poarta care dădea spre teren. Alţii au sărit pe la colţul de la corner. Cu toţii au năvălit către arbitru. Eu aveam doar vreo şapte miliţieni cu mine, că ăştia eram cu toţii la post…
Lumea, furioasă, s-a năpustit către Crăciunescu şi către tuşierul care a ridicat steagul la gol. Şi, credeţi-mă, n-aţi vrea să ştiţi cum arată o mulţime furioasă şi incontrolabilă! Mulţi dintre ei mineri, chiar dacă nu în uniformă de lucru, dar care înainte de a veni la stadion treceau pe la bodegă şi luau ceva în nas…- Ion Strein, fost locotenent și adjunct al Miliției Anina, conform Libertatea
Ion Crăciunescu îşi amintea cu groază în 2011: „La Anina era să mor bătut de 3.000 de mineri”
În 2011, Ion Crăciunescu s-a destăunuit într-un interviu acordat pentur EVZ, amintindu-și de episodoul în care minerii aproape că l-au lăsat fără suflare:
Crăciunescu şi-a văzut moartea cu ochii după ce a fost implicat într-o bătaie la o partidă de la Anina, pe stadionul unde au năvălit aproape 3.000 de mineri pentru a-i cere socoteală acestuia pentru eliminarea a trei jucători.
„Câtă bătaie am luat la Anina, când eram înconjurat de 3.000 de mineri în centrul terenului... Era în ’81. Am văzut moartea cu ochii! Mă ţinea unu’ de păr, de n-atingeam pământu’: «Bă, ţi-am zis c-o să-ţi beau sângele, f***-ţi Dumnezeu’ mă-tii!».
Le dădusem trei jucători afară. M-au salvat nişte soldaţi şi un miliţian. S-a culcat pe mine, că nu puteam să duc până la capăt!”, dezvăluia Ion Crăciunescu, potrivit sursei citate.
Mă ținea unul de păr, așa, nici nu atingeam pământul cu picioarele și a zis: «Mă, îți beau sângele!» Și când obosea, îmi mai dădea drumul și mă luau ăia la picioare. Eu mă uitam la soare și ziceam: «Doamne, nu îmi mai văd copiii!» Pe cuvântul meu. Că nu vedeam pe niciunul să zică: «Ajunge!».
Nici la pauză nu m-am putut duce la cabine. M-a luat poliția de la meci, eu am scăpat, am avut noroc că erau niște militari, au sărit gardul și s-au culcat vreo doi pe mine. Și dădeau în ei.
Minerul Anina, un club uitat
Clubul Minerul Anina a fost fondat în 1928 și a reușit să promoveze pentru prima dată în Divizia C în 1964, după un baraj în trei cu Minerul Aninoasa. În 1968, echipa a avansat în liga a doua, după un turneu de baraj desfășurat la Cluj-Napoca.
Cele mai bune clasări au fost în 1971 și 1972, când a terminat pe locul 5. Deși a retrogradat în 1975, Minerul Anina a revenit în liga a doua în 1978. Cea mai notabilă realizare a echipei roș-albastre a avut loc în 1969, când a ajuns în optimile de finală ale Cupei României, notează Libertatea.
{{text}}