Rolf Bantle, un fan al celor de la Basel, este exemplul perfect al modului în care o deplasare aparent banală, cu prilejul unui meci de fotbal, se poate transforma într-o cotitură radicală a vieții.
Povestea sa începe în vara lui 2004, 24 august, mai exact. La momentul partidei, acesta era pensionar și rezida într-un centru. S-a deplasat pe celebrul San Siro pentru a asista la manșa retur a turului trei preliminar din Liga Campionilor, ultimul dinaintea fazei grupelor: Internazionale - Basel.
GALERIE FOTO. Rolf Bantle, dispărut timp de 11 ani după un Inter - Basel din Liga Campionilor
În tur, pe „St.Jakob-Park”, elvețienii au „smuls” un egal, 1-1. Brazilianul Adriano a marcat pentru peninsulari, iar Huggel a restabilit egalitatea, șase minute mai târziu. În retur, nerazzurii și-au respectat blazonul, impunându-se la pas, 4-1. Același Adriano, care a reușit o „doppietta”, Stankovic și Recoba au marcat pentru trupa pregătită de Roberto Mancini, în timp ce pentru elvețieni a punctat Sterjovski.
Aventura lui Rolf a început cu cinci minute înainte de fluierul final al disputei. Acesta a mers la toaletă, despărțindu-se prietenii săi, apoi nu a mai reușit să găsească drumul către autobuzul care ar fi trebuit să îl ducă acolo unde locuia. Până în acel moment, totul părea doar o întâmplare ușor comică despre dezorientare, fără consecințe majore. Însă Ralf nu s-a mai întors în Elveția, cel puțin pentru următorul deceniu!
Fără bani, documente sau familie apropiată, locuind într-un centru de reabilitare, din cauza problemelor grave cu alcoolul, acesta a decis să rămână în Milano, având în buzunare o bancnotă de 20 euro și 15 franci elvețieni. S-a adăpostit în Baggio, un cartier rezidențial liniștit al metropolei milaneze.
Zilele s-au transformat în luni, lunile în ani, Rolf locuind mai bine de un deceniu pe străzile din Italia. Dispariția acestuia a fost raportată autorităților încă din 2004 și, din nou, în 2011, ancheta fiind rapid închisă din cauza lipsei de probe.
Un accident l-a adus în atenția autorităților de la Berna
În 2015, la vârsta de 71 ani, un accident l-a adus în atenția autorităților, care au facilitat în cele din urmă întoarcerea sa în Elveția. Acesta a căzut, și-a fracturat glezna, iar consulatul elvețian a fost contactat, neapărând în registrul persoanelor asigurate din Italia. Autoritățile din „Țara Cantoanelor” au luat decizia de a îl repatria pe acesta, suportând și costurile necesare pentru recuperare la un spital din Basel, precum și cazarea lui într-un cămin destinat bătrânilor.
„M-am trezit brusc într-un alt sector al stadionului. Aveam aproximativ 20 de euro și 15 franci elvețieni în buzunar, fără telefon. Am început să rătăcesc prin Milano. Oamenii îmi dădeau mâncare și țigări, iar un student mi-a oferit chiar un sac de dormit. Nu aveam obligații și mă bucuram de libertate.
„Făceam duș o singură dată pe săptămână”
Întregul cartier Baggio a început curând să mă strige Rudi, iar în scurt timp mi-am dat seama că nu avea rost să mă mai întorc acasă. Făceam duș o singură dată pe săptămână, la o baie publică, și vizitam frecvent biblioteca locală. Mă bucuram de libertatea pe care o găsisem în Milano”, declara el în 2015 pentru cotidianul elvețian „Schweiz am Sonntag”.
În același an, Bantle a discutat și pe marginea condițiilor de trai din căminul în care a fost plasat de autoritățile de la Berna: „Îmi place aici. Zece ani pe drumuri sunt suficienți. Am 100 de franci la dispoziție și îmi cumpăr câteva doze de bere în fiecare zi – atât îmi permit”.
O capitulare senină în fața imprevizibilului, o renunțare voluntară la convențiile sociale. Rolph Bantle a mers în deplasare să își vadă favoriții la lucru și s-a întors acasă abia peste 11 ani.
{{text}}