S-a stins din viață Ecaterina Oancia, campioana olimpică din anii '80

Ecaterina Oancia, campioană olimpică la Los Angeles 1984 și triplă campioană mondială, apoi antrenoare și arbitru, a decedat astăzi. Avea 70 de ani.

Prima ediție cu multiple titluri olimpice pentru România la canotaj, șase la număr, a fost cea din 1984, după triumful Sandei Toma la schif simplu în 1980, iar Ecaterina Oancia a fost între sportivele care s-au întors de la Los Angeles cu banul de aur la gât. L-a cucerit în proba de 4 plus 1 vâsle, una care nu mai există acum.

Personalitate dinamică, energică, mereu zâmbitoare, conectată la tot ce se întâmpla în sportul românesc, nu doar în canotaj, s-a stins din viață azi, 3 decembrie. Avea 70 de ani, împliniți pe 25 martie.

A început cu kaiac-canoe, a strălucit la canotaj

Născută la Sângeorgiu de Pădure, județul Mureș, ea nu a ajuns din prima la sportul cu rame și vâsle, ci a început cu kaiac-canoe, după cum povestea pentru GSP în 2014. „M-a trimis antrenorul meu de atunci, domnul Huţan, că eram prea mică. «Du-te, la canotaj şi fă-te cârmăciţă, că nu ai destulă forţă!», mi-a spus el. Nu mi-a convenit, dar nu am avut ce face. Aşa am ajuns la 18 ani la Voinţa Bucureşti. Iar după numai doi ani, eram la lotul naţional”, rememora Ecaterina Oancia.

A devenit o figură importantă a canotajului românesc, cârmaci de nădejde într-o perioadă în care, ca să ocupi acest loc în barcă, nu puteai să ai mai mult de 40 de kilograme! „Eu nu am avut probleme cu categoria”, mărturisea, continuând cu umor: „Acum, cu 50 de kilograme, e chiar dezmăț!”. Între timp, limita a urcat la 55.

A adunat un palmares important, în care se regăsesc trei medalii olimpice, aur la Los Angeles la 4 vâsle cu cârmaci, apoi la Seul 1988 a cucerit argintul la 8 plus 1 și bronzul la 4 rame cu cârmaci. „Toate îmi sunt dragi. Am muncit şi pentru aur, şi pentru bronz. La Los Angeles, în 1984, a fost o Olimpiadă specială. Eram singura ţară din Blocul Estic, eram în centrul atenţiei, toată lumea era după noi”, a istorisit ea.

Medaliilor olimpice le-a adăugat pe cele de la Campionatele Mondiale, trei de aur, cu barca de 8 plus 1 în 1987 și 1989 și cu cea de 4 rame cu cârmaci în 1987, la Copenhaga. De asemenea, două distincții de bronz, la vâsle cu cârmaci în 1981 și la 8 plus 1 în 1985.

S-a retras din activitate după Mondialele de la Bled, din 1989. Apoi, a fost secretară la clubul Dinamo, la fotbal, devenind ulterior arbitru de canotaj.